În urmă cu 51 de ani, Bazilica de la Niculițel era total îngropată în pământ, la o intersecție de drumuri de pe teritoriul comunei. Astăzi, face parte din proiectul „Turism cultural în Tulcea. Muzeul de Etnografie și Bazilica de la Niculițel, locații de neratat”, finanțat de Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.

Investiția uriașă de 3,8 milioane de euro este atât pentru reabilitarea bazilicii, cât și pentru modernizarea clădirii în care funcţionează muzeul. 

"În 1971, apele adunate în urma ploilor au scos la lumină unul dintre cele mai importante monumente. Aici au existat încă din secolul al III-lea morminte cu martiri creştini iar în a doua jumătate a secolului al IV-lea, peste ele, aşa cum cerea tradiţia, a fost construită una dintre primele bazilici creştine de la noi.”, explică Camelia Odagiu, ICEM Tulcea, în cadrul materialului realizat de DCNews, „Turism cultural în Tulcea. Muzeul de Etnografie și Bazilica de la Niculițel, locații de neratat”.

Care este povestea Bazilicii paleocreștine de la Niculițel

Acest complex arheologic a fost descoperit în urma unei puternice din vara anului 1971 și datează din anul 370 d.h. Dimensiunile bazilicii, impresionante pentru acele vremuri, atestă existența unei numeroase populații creștine pe aceste locuri. Nu întâmplător se spune că dobrogenii sunt printre primii români creștinați.

„Bazilica a fost construită în aşa fel încât să cuprindă mormintele sub altar. Deşi construită la suprafaţă şi de mari proporţii, în secolul VI a fost distrusă de către barbari iar, în timp, ruinele rămase au fost acoperite cu pământ şi vegetaţie şi astfel monumentul a fost uitat. Nimeni nu a ştiut ce se află aici pentru că nu a fost menţionat în acte.

Abia în 1971 ploile adunate au scos la iveală cupola criptei. În acel an, pe deasupra criptei, era o intersecţie de drumuri şi un teren liber cu gropi de gunoi. Nimeni nu şi-a închipui că aici poate exista aşa ceva. Însă, în drum, după ploaie, a apărut cupola şi a atras atenţia localnicilor.

Curioşi, oamenii au spart cupola, au făcut un mic orificiu şi au văzut că în interior sunt oase. S-au speriat şi au anunţat autorităţile iar apoi arheologii de la Tulcea s-au ocupat de săpături şi au scos la lumină, până în 1994, tot ce se vede în prezent.”, povestește Camelia Odagiu.

Vezi și:  Investiție de trei milioane de euro la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea. „Când vine turistul să viziteze, să fie ca în alte ţări”

Bazilica prăznuiește acești patru sfinți martiri de la Niculițel: Zotic, Atal, Camasie şi Filip

„Cripta a fost deschisă în interior, unde au fost găsite rămăşiţele a şase martiri creştini și trei încăperi. Două sunt mai mici, dedesubt, în care, la intrare, a fost găsită o inscripţie în limba greacă care spune - "Aici şi acolo sângele martirilor", fără a menţiona altceva.

În spatele inscripţiei, în cele două încăperi, au fost găsite nişte grămezi de pământ care conţineau fragmente de oase arse a doi martiri de la începutul secolului al III-lea. Cei doi nu au putut fi identificaţi, prin urmare rămăşiţele lor se află în prezent la Institutul de Antropologie la Academia România.

În partea de sus a criptei, într-o încăpere mai mare, se afla un sicriu din lemn de brad cu rămăşiţele altora patru. În aceeaşi încăpere, pe pereţi, încrustate în tencuială, alte două inscripţii în limba greacă menţionează atât calitatea de martir cât şi numele lor - Zotic, Atal, Camasie şi Filip.”

Cripta este declarată monument unic în Europa

Cripta nu este restaurată, este în formă originală și datează de mai bine de 1700 de ani. Este singura criptă cu martiri români care nu a fost prohanată, nu a fost deschisă până în momentul descoperirii ei. A păstrat în interiorul ei rămășițele multor martiri, dintre care cei patru, a căror identitate s-a descoperit datorită izvoarelor scrise din interiorul ei.

„Cei patru au fost canonizaţi, sunt trecuţi în calendar şi se sărbătoresc la data de 4 iunie. Rămăşiţele lor se află în prezent la Mănăstirea Cocoş, la 6 km distanţă de Niculiţel. Inscripţiile sunt în limba greacă, dar asta nu demonstrează că cei patru erau de origine greacă. Se ştie că Evanghelia a fost propovăduită în limba greacă, deci limba greacă este limba apostolilor.

În urma cercetării antropologice, s-a constatat că trei dintre ei erau de origine asiatică şi unul din părţile locului. Nu s-a putut face o cercetare antropologică amănunţită pentru că oasele erau degradate, unele s-au pulverizat. ", încheie Camelia Odagiu din partea ICEM Tulcea pentru DCNews.

Iată că această descoperire este o confirmare a scrierilor creștine de care dispuneau istoricii și biserica ortodoxă și care erau contestate de regimul comunist.

Interviul complet aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News