DCSport.ro
16 noi 2024, 00:58
Poți descărca aplicația:
Ajungând la jumătate de milion de vizitatori în 2023, Timișoara, al treilea oraș ca mărime din România, situat la vest, la granița cu Serbia și Ungaria, este în acest an Capitala Europeană a Culturii.
Un titlu - pe care îl împarte cu Veszprem din Ungaria și Elefsina din Grecia - care, din centru universitar și industrial, foarte frecventat de studenți și antreprenori, dar încă puțin vizitat de turiști.
Timișoara a fost declarată o destinație perfectă pentru un city break, la care se poate ajunge din diverse orașe europene în puțin mai puțin de două ore, pe tot parcursul anului. The Independent, printre altele, a încoronat orașul românesc drept "destinație de top" în 2023, iar revista Time Magazine îl enumeră, de asemenea, printre cele mai bune locuri de vizitat în acest an.
Iar cifrele a ceea ce Timișoara a avut și mai are de oferit în 2023 vorbesc de la sine: 1.000 de evenimente și programe produse la nivel local; 300 de zile de expoziții; 40 de festivaluri; 2.500 de artiști și lucrători culturali implicați; peste 30 de țări reprezentate.
Ghidurile spun că este cunoscut ca fiind "Mica Viena", datorită arhitecturii sale secesioniste asemănătoare celei din capitala austriacă, mărturie a celor peste două secole de apartenență la imperiul habsburgic după dominația otomană care nu a lăsat urme. Timișoara - în centrul regiunii istorice Banat, o punte de legătură între imperiul austro-ungar și Europa de Sud-Est - este înainte de toate un oraș multicultural.
Cu peste 300.000 de locuitori, la care se adaugă 40.000 de studenți care au ales cele patru universități ale sale (cea mai veche, Politehnica, are deja o sută de ani), numără 21 de grupuri etnice de 18 religii. Un mare laborator de toleranță, unde trăiesc în armonie români, sârbi, maghiari, ca să numim doar cele mai mari grupuri, dar și numeroșii italieni care l-au ales începând cu anii 1990 pentru noi investiții sau pentru a se muta. Fiecare cu propria istorie și cu propria bazilică, așa cum reiese din plimbarea prin cea mai cunoscută piață a sa, Piața Unirii.
'Un oraș construit de generații de oameni cu respect pentru diversitatea etnică și religioasă, cu curaj, cu un anumit scepticism față de putere, dar cu recunoștință față de trecutul său și cu sete de viitor', așa cum îl definește primarul său, Dominic Fritz, originar din Germania, aflat la cârma municipalității de la ultimele alegeri din 2020.
Și tocmai la inițiativa noului primar și a lui Simion Giurca, timp de 25 de ani director al Oficiului Român de Turism de la Viena, s-a născut anul trecut prima Asociație pentru Promovarea Turismului din Timișoara, în curs de a deveni Organizație de Management al Destinației. A fost un semn că era momentul potrivit pentru a face un salt calitativ în domeniul turismului și a profita din plin de oportunitățile oferite de recunoașterea ca și Capitală Europeană a Culturii.
"Timișoara2023 este primul eveniment important cu care ne confruntăm noi, ca asociație. Orașul trebuie să se promoveze, obiectivul este de a poziționa Timișoara ca o destinație internațională, culturală, autentică și atractivă, pentru istorie, arhitectură, gastronomie și vin. Înainte de 2023, turismul în Timișoara era în principal de business, dar acum vrem să o promovăm și pentru turismul de agrement, oferind experiențe culturale diversificate.
Astăzi vedem că turiștii care vizitează Timișoara în acest 2023 au interese culturale și acest lucru este fundamental. Mesajul pe care vrem să îl transmitem este tocmai acesta: să atragem turiști culturali', spune Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației de Promovare Turistică Timișoara.
Iar bilanțul acestui an important este cu siguranță pozitiv.
„Suntem foarte mulțumiți de cum merge. Am câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii datorită unui program valoros. Obiectivul a fost, pe de o parte, să atragem oamenii spre cultură prin evenimente populare; gândiți-vă că înainte doar 6% din populația României era implicată în evenimente culturale, iar acum am reușit să implicăm oameni chiar și de la periferie. Pe de altă parte, oferirea de evenimente la nivel înalt cu artiști internaționali de top, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, și promovarea contactelor cu cele mai importante galerii de artă modernă din lume. Numai în luna septembrie avem 40 de evenimente pe săptămână”, spune Ovidiu Megan, directorul executiv al Asociației Timișoara2023.
Printre evenimentele viitoare, inclusiv spectacole, expoziții și instalații, se numără: Festivalul Internațional George Enescu; Festivalul Simultan; Eurothalia-Festivalul European de Teatru; Taifas-Festivalul de Film, Artă și Cultură Balcanică; Festivalul Media Art din apropiere de Arad; cea de-a treia ediție a Dinam, un atelier pentru dansatori profesioniști; conferința internațională "Sci-art your life"; expoziția Brâncuși din cadrul Muzeului Național de Artă (care a creat primul atelier de restaurare 'on-sight', vizibil la vizitarea sălilor); și expoziția 'After sculpture-Sculpture after', amenajată în spațiile evocative dezafectate ale unei cazărmi istorice din centru, printre altele.
"Continuăm să vedem mulți turiști care sosesc, hotelurile sunt aproape întotdeauna pline, la fel ca și apartamentele și b&b-urile, care s-au născut cu această ocazie și oferă standarde înalte de calitate. Într-un an, numărul de vizitatori a crescut cu 175%, dintre care 20% își rezervă cu cel puțin o săptămână înainte, sejurul mediu este de 4 nopți; 49% vin de la distanțe mai mici de 400 km, adică din zonele învecinate, dar zborurile directe ajută cu siguranță la aducerea turiștilor chiar și de la distanțe medii", ne asigură Megan.
"În primele șase luni ale anului", relatează Giurca, "am înregistrat, conform datelor colectate de la hotelieri, 180 de mii de prezențe în hoteluri și estimăm să închidem anul cu un total de 500 de mii. Foarte bună a fost și cifra participanților la evenimente, care la sfârșitul lunii iunie era de 600 de mii, iar aici obiectivul este de a ajunge la 1 milion până la sfârșitul anului 2023. În centrul orașului, gradul de ocupare a camerelor este foarte ridicat, cu o medie de 90 la sută.
Un rezultat deja excelent, ținând cont de războiul din Ucraina, care a penalizat turismul în toată Europa de Est, și de criza economică, precum și de consecințele pandemiei. În septembrie, hotelurile sunt deja pline și, pentru prima dată, se umplu și în weekend, semn că clientela este turistică și nu doar de afaceri, care în mod normal stă în zilele lucrătoare. Activitatea indusă pentru comerț este, de asemenea, foarte satisfăcătoare, comercianții estimează o creștere de 30 de procente”.
Giurca, care este încă secretar general al Corps touristique Austria, care grupează organismele de turism care activează pe piața austriacă și germană, trasează și el identitatea turiștilor din Timișoara:
"Pe primul loc ca piață turistică este Germania, legată de trei zboruri directe și unde am făcut o bună acțiune de promovare. Pe locul doi este Austria și pe locul trei Italia. Ca să nu mai vorbim de sârbi, care, fiind la doar câțiva kilometri distanță, sunt în mare parte vizitatori care nu rămân".
Cu Italia am început promovarea mai târziu, începând cu Bit de anul acesta de la Milano, și contăm să participăm și la Ttg-ul de la Rimini din octombrie pentru a da un semnal. Așteptarea este ca turismul italian să crească. Piața italiană este o piață importantă pentru noi, aici trăiește o comunitate mare de antreprenori italieni care au venit să investească, care aduc contacte și, la rândul lor, noi vizitatori. În plus, există legături foarte puternice între România și Italia, suntem două țări latine, cu relații de prietenie excelente. Iar italienii sunt foarte apreciați aici”, subliniază Giurca, proaspăt laureat și cu premiul Golden Apple Award primit în acest an din partea Federației Mondiale a Jurnaliștilor de Turism.
În această regiune, cea mai dezvoltată economic din România după București, unde PIB-ul pe cap de locuitor este de 75% din media europeană, Timișoara2023 a fost, de asemenea, un formidabil motor de dezvoltare. În ceea ce privește infrastructura, de exemplu, a fost prilejul unei extinderi a aeroportului internațional și al renovării gării centrale, Gara Nord. Și apoi spații aduse la o nouă viață, situri industriale transformate. Chiar și în domeniul construcțiilor și al imobiliarelor, care absoarbe jumătate din investițiile sectorului în întreaga țară, din nou cu excepția capitalei, există un mare entuziasm.
"Majoritatea celor peste 10.000 de clădiri istorice din oraș au fost renovate până în 2023 sau sunt în curs de renovare. Numărul clădirilor de birouri a crescut și el, de fapt atractivitatea ca zonă de afaceri a crescut. Timișoara este acum al doilea oraș din România, după București, în ceea ce privește investițiile străine”, spune Ovidiu Megan, care este și lector la Școala de Afaceri a uneia dintre cele patru universități din oraș.
Un centru important pentru industria auto și, mai recent, pentru producția de biciclete (aproximativ 1,5 milioane de biciclete sunt produse anual pentru piața internă și internațională), Timișoara vede acum și turismul ca o nouă oportunitate de angajare.
„Acum, cea mai mare parte a populației este angajată în industrie”, notează Megan, „dar după 2023 ne așteptăm la un boom în sectorul turismului și al ospitalității. Numărul studenților care aleg universitățile noastre este, de asemenea, în creștere, cu 15-30% mai mulți, inclusiv italieni, care se înscriu mai ales la Medicină. Și înscrierile în facultățile culturale au crescut”. Megan subliniază că „pentru Timișoara2023, cea mai mare dintre cele trei Capitale Culturale 2023, a fost creat un grup de 3.000 de voluntari, care vor fi managerii de mâine”.
Timișoara - 'Timiș', cum îl numesc afectuos românii - este orașul recordurilor: primul oraș european care a avut iluminat public electric (1884); singurul cu trei teatre naționale, fiecare cu program în limba sa (română, germană, maghiară); primul oraș din România cu un canal navigabil, Bega, a cărui reglementare datează din 1728, și cu un tramvai tras de cai, în funcțiune din 1869. Aici a luat naștere cea mai veche fabrică de bere din țară, datând din 1718, iar cel mai mare număr de monumente istorice din România, peste 900, sunt concentrate aici. Ca să nu mai spunem că "al nostru" Francesco Illy, fondatorul familiei cafelei, s-a născut aici în 1892.
De asemenea, este cunoscut ca orașul parcurilor și al florilor, cel mai vechi datând din 1862, iar apoi mai există parcul de trandafiri, parcul copiilor, grădina botanică și chiar parcul justiției. Are o zonă verde pentru bicicliști care se întinde de-a lungul râului Bega (care poate fi traversat și cu hidrobuzul), ajungând până la granița cu Serbia în 37 km, în cea mai lungă pistă din România. Apoi, în acest oraș în care cele mai frumoase și încă populare magazine sunt librăriile, s-a născut prima bibliotecă publică din Imperiul Austro-Ungar și primul ziar tipărit din sud-estul Europei (1771). În timp ce primul concert simfonic al Filarmonicii din Banat a avut loc în 1871.
O realizare care a făcut-o să ajungă pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume în acele zile celebre de la sfârșitul anului 1989. Aici, de fapt, la 16 decembrie 1989, a început revolta care avea să ducă la căderea regimului Ceaușescu după 24 de ani. Urmele împușcăturilor trase împotriva oamenilor care manifestau în stradă pot fi încă văzute în unele dintre clădirile din Piața Victoriei, iar astăzi amintirea acelor zile este păstrată nu doar într-un Memorial care oferă vizitatorilor o privire asupra vieții în perioada comunistă și o reconstituire a evenimentelor din acel dramatic decembrie 1989, ci și în planul de dezvoltare urbană care păstrează urmele istorice la fiecare pas. Iar o nouă locație este pregătită, în Piața Libertatii, pentru a găzdui noul muzeu național al revoluției anticomuniste, în acest oraș care își revendică cu mândrie trecutul glorios, care este o istorie recentă ce nu a fost niciodată uitată.
În cadrul ceremoniei de închidere a Timișoara2023, programată să aibă loc în decembrie, între 8 și 10, nu poate lipsi un moment de comemorare a victimelor din decembrie 1989. Într-adevăr, în acest 2023 special, relația oamenilor cu comunitatea lor a fost în centrul întregului proiect de Capitală Europeană a Culturii.
De aici începe provocarea pentru viitorul Timișoarei, dincolo de 2023.
„Provocarea, după 2023, va fi să sistematizăm - avertizează Ovidiu Megan - ceea ce s-a făcut pentru Capitala Europeană a Culturii. Împreună cu municipalitatea, am decis, într-o ședință de acum câteva zile, să monitorizăm fiecare domeniu cultural pentru a menține nivelul ofertei la un nivel ridicat și să organizăm în fiecare an cel puțin 2-3 evenimente de calitate pentru fiecare domeniu cultural.
De asemenea, vom continua cu investițiile în infrastructură, pe care municipalitatea s-a concentrat foarte mult, inclusiv pentru a crea noi locații pentru evenimente: de exemplu, avem nevoie de o sală mare pentru evenimente culturale și sportive. Ne așteptăm, așa cum se întâmplă întotdeauna în cazul capitalelor europene ale culturii, ca fluxul de turiști să continue și anul viitor”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
