Turnuleţul de la Chip, un turn stingher cu o formă destul de ciudată, aflat deasupra unui vechi cimitir, pe partea dreaptă a Drumului Naţional 13, la intrarea în Sighişoara dinspre Târgu Mureş şi Mediaş, dezvăluie o legendă puţin cunoscută în zonă, aceea a unui paşă otoman, ucis împreună cu elefantul său alb de un foc de archebuză, care şi acum ar doborî recordul mondial de distanţă.

Legenda spune că, la marginea de Vest a oraşului, pe locul numit 'La Chip', la poalele acestui turnuleţ izolat, cu o formă ciudată, acoperit cu şindrilă, ar fi îngropat un paşă otoman. Paşa îngropat aici ar fi fost doborât de pe elefantul său alb cu un foc de archebuză, tras de la aproape 1.000 de metri, din Cetatea Sighişoarei, ceea ce însemna un adevărat record al acelor vremuri, în timp ce se afla într-o campanie de cucerire a Sighişoarei, în fruntea unei numeroase armate otomane.

Legenda mai spune că, imediat după ce paşa şi elefantul său au murit, armata otomană s-a dispersat, iar pericolul invaziei a trecut pentru un timp. Acelei campanii otomane în jurul căreia s-a ţesut legenda paşei cu elefantul alb i se atribuie un interval istoric destul de larg, adică între secolele XV şi XVIII, iar specialiştii în arme medievale susţin că archebuzele (predecesoarele muschetei) aveau o distanţă de tragere destul de scurtă, între 50 şi 80 de metri, fiind arme destul de imprecise.

Turnuleţul de la Chip

'Există un mic turnuleţ, care, în memoria sighişorenilor, s-a păstrat ca Turnuleţul de la Chip. Este o mică legendă. Se spune că, în Evul Mediu, o impresionantă armată otomană, care avea în frunte un paşă, a sosit la Sighişoara. Locuitorii s-au mobilizat şi, de undeva din fostul Turn al Aurarilor, un archebuzier ar fi tras şi l-ar fi lovit pe paşă şi pe elefantul său alb, iar pe locul pe care au fost loviţi, acolo ar fi fost îngropat atât paşa, cât şi elefantul alb. Locul a fost marcat cu un turnuleţ. Legenda ne arată că invazia turcească era un pericol iminent, iar, pe de altă parte, oamenii cunoşteau foarte bine şi zona orientală, ştiau că elefanţii albi există, chiar dacă sunt o raritate. În altă zonă din oraş s-au găsit, în secolul a XIX-lea, fosile de mamut, care sunt la Sibiu. Este vorba de altă epocă istorică, nu are legătură cu Evul Mediu. Acel incident cu paşa e posibil să fi avut loc între secolele XV-XVIII. Dar archebuzele din acea vreme nu băteau la circa 1.000 de metri, cât ar fi distanţa în linie dreaptă între Turnul Aurarilor şi Turnuleţul de la Chip. Ar fi fost un record mondial. Era o precizie extraordinară şi astăzi pentru un lunetist', a declarat directorul Muzeului de Istorie Sighişoara, Nicolae Teşculă.

Sighişoara, graniţa de la răsărit

Legenda de la Chip a apărut în urma numeroaselor lupte duse cu otomanii în Evul Mediu mijlociu, în zona Sighişoarei, care era considerată a fi una dintre graniţele de răsărit ale creştinătăţii europene. Istoricul a spus că pericolul invaziei turcilor exista tot timpul şi un lucru cert este că, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, la porţile Cetăţii Sighişoarei a ajuns o armată, însă nu a ocupat Cetatea, pentru că oamenii din oraş au plătit bani şi s-au îndatorat.

'În istorie a rămas ca impozitul lui Ali Paşa, acesta fiind conducătorul acelei armate otomane, care a fost cumpărată cu bani, iar cetatea nu a mai fost ocupată. Legenda a apărut din această teamă, teama de turci. A mai fost un episod, pe vremea lui Ştefan Bathory, fostul principe al Transilvaniei între 1571 şi 1575, când o armată a acestuia, care nu era în relaţii bune cu saşii, a cucerit Sibiul şi s-a îndreptat spre Sighişoara. S-a tras cu tunul, probabil din acea locaţie, Turnul Aurarilor - bastionul Castaldo - unde era primul bastion de artilerie din oraş, între primele din Transilvania. Probabil principele s-a speriat de loviturile de tun, iar armata sa a ocolit oraşul Sighişoara. Pe de altă parte, legenda paşei pe elefantul alb arată că tot timpul exista un pericol şi o teamă de o anumită invazie, era o perioadă de incertitudini şi o perioadă de numeroase conflicte care au fost în Transilvania, mai ales în secolul al XVII-lea', a mai arătat directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara.

Dincolo de legendă

Istoricul a precizat că dincolo de legendă, care nu a fost confirmată de dovezi arheologice, turnuleţul de la Chip pare să fi avut totuşi un rol religios în perioada catolică, fiind un piedestal pentru o statuie a unei sfinte al cărei nume nu se cunoaşte cu exactitate, a Sfintei Ecaterina sau a Sfintei Ana.

'De altfel şi numele german, Steilau, tradus în limba română 'La Chip', arată faptul că acolo exista o statuie. După reforma religioasă, practic după 1560, populaţia oraşului, trecând la Reformă, normal că a dat jos acea statuie şi a rămas doar un piedestal. Ulterior, acestui piedestal i s-a adăugat un acoperiş şi a fost transformat într-un turn, ca să arate celor care soseau în oraş un anumit lucru, foarte important, şi anume că Sighişoara avea dreptul de a condamna la moarte, deci era un oraş regal şi dispunea de acest 'ius gladii', dreptul sabiei sau dreptul de a condamna la moarte. De obicei se condamna la moarte pentru omor, dacă luai viaţa cuiva, şi pentru trădare, trădare însemnând atât trădarea oraşului, cât şi a familiei, deci adulterul. Lângă acest turnuleţ se găseşte un cimitir evreiesc, în Evul Mediu prin zona unde este astăzi cimitirul evreiesc trecea drumul şi se putea vedea din Cetate. Astăzi, fiind deviat drumul şi din cauza vegetaţiei, turnul nu mai este aşa de vizibil', a menţionat Nicolae Teşculă.

Localnicii cred totuşi că legenda paşei pe elefantul alb ar putea avea un sâmbure de adevăr, întrucât în zonă, în anul 1900, au fost descoperite pe dealurile din apropiere o serie de oase de mamut. Este vorba despre scheletul de bizon de stepă (Bison priscus) de vârstă Cuaternară găsit la Sighişoara în anul 1900, singurul schelet complet din România aparţinând acestei specii, care se află la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, secţie a Muzeului Naţional Brukenthal.

Arheologii susţin însă că între perioada atacurilor otomane şi datarea oaselor de mamut e o diferenţă semnificativă, fiind epoci complet diferite, la distanţe foarte mari de timp. Indiferent care este realitatea, turnuleţul singuratic, cu formă ciudată, există şi frapează inclusiv prin poziţionarea sa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News