Acţiunea face parte dintr-un proiect mai amplu iniţiat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MPR) şi care se va desfăşura pe parcursul acestui an.

Intitulat "Descoperă şi cunoaşte România", proiectul îşi propune ca în Anul Centenarului să aducă în ţară 500 de români care trăiesc în comunităţile istorice din apropierea graniţelor, astfel încât aceştia să poată vedea locuri cu o puternică încărcătură naţională.

"Este important pentru ei să meargă şi să vadă aceste locuri istorice cu o puternică emoţie şi identitate naţională. Noi încercăm să le organizăm şi întâlniri cu oameni de vază din judeţele unde ajungem, astfel încât pe lângă amintirile locurilor să aibă şi experienţa oamenilor cu care interacţionează, ca atunci când merg înapoi în ţările de reşedinţă să aibă ce povesti celor de acasă', a declarat pentru AGERPRES Veaceslav Şaramet, secretar de stat în MRP.

Cunoscut ca locul genezei poporului român, judeţul Hunedoara le-a oferit prilejul oaspeţilor sosiţi din Ungaria să vadă, pentru început, Muzeul Aurului din Brad, unicat în Europa şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Acesta din urmă are deschise două expoziţii permanente în care sunt prezentate, între altele, celebra matriţă a bijutierului şi kosonii din aur descoperiţi la Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, plăcuţele votive din aur de la Germisara, aduse ca ofrande ale soldaţilor romani vindecaţi de apele termale din Geoagiu Băi, dar şi elemente care ţin de viaţa din cetate şi de prelucrarea fierului acum peste 2.000 de ani.

"Ne simţim foarte bine şi consider că pentru orice român din Diaspora care are posibilitatea să vină în ţara-mamă este o experienţă plăcută, mai ales pentru noi, care ne-am născut în Ungaria. Am văzut Muzeul Aurului şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, ambele ne-au stârnit interesul, pentru că am aflat elemente pe care nu le-am ştiut până acum, deoarece, normal, în Ungaria este o altă cultură, o altă civilizaţie", spunea, la finalul vizitei, preotul Aurel Becan, din Cenadul Unguresc.

Alături de el, preotul Marius Maghiaru, care slujeşte la Budapesta, povestea că a mai vizitat locuri din România, mai ales că în perioada 1985-1989 a studiat Teologia la Sibiu. 'Am venit cu mari emoţii. Am mai trecut prin aceste zone, dar nu am fost în muzee. (...) Ne place să venim în ţara-mamă, mai ales că distanţele dintre România şi Ungaria nu sunt chiar atât de mari", aprecia acesta.

Puţin obosit după drumul parcurs de la Gyula (Ungaria) până la Deva, pe o bancă aflată la umbra unui brad, în faţa muzeului din Deva, îşi trage sufletul baci Pătru Szabo. Are 83 de ani şi se ţine bine, pentru că, aşa cum mărturiseşte, de peste 70 de ani "joacă" în ansamblul de dansuri româneşti din Aletea (Elek, denumirea în maghiară). Este însoţit de alţi trei dansatori, mult mai tineri ca el, iar vorba românească este cea moştenită de la cei bătrâni.

"Din 1947, de atunci dansez. Am jucat în tinereţe şi joc şi în zi de astăzi, la 83 de ani. Patru gheneraţii avem (în ansamblul de dansuri populare româneşti, n.red.), de la copilul cel mai mic până la pruncul ăstălalt" spune baci Pătru şi, zâmbind, se arată pe sine. "Că amu' vine vremea de pruncie", conchide seniorul.

Muzeograf la Muzeul Judeţean din Bekescsaba, Elena Martin a urmărit cu atenţie explicaţiile colegei sale de la MCDR Deva, Cristina Bobo. Ochiul format al specialistului a remarcat noile formate de prezentare a expoziţiilor, care se pot constitui şi într-un util schimb de experienţă.

"La muzeul din Deva sunt pentru prima oară şi mă interesează tehnica nouă şi modalităţile în care se pot prezenta anumite informaţii într-o expoziţie modernă, pentru că şi noi, la muzeul din Bekescsaba, vom monta, anul viitor, o expoziţie permanentă, cu totul nouă. Sunt încântată şi mă bucur că pot să vizitez această expoziţie", a afirmat Elena Martin.

Din grupul oaspeţilor români din Ungaria fac parte şi şase profesori de la Liceul şi Şcoala generală "Nicolae Bălcescu" din oraşul Gyula. Dascălii de aici se ocupă de educaţia a peste 400 de elevi, dintre care o parte vin la şcoală din satele învecinate, liceul constituindu-se ca un "centru al românilor", după cum îl defineşte Maria Gurzău Czegledi, directoarea unităţii de învăţământ.

"Cred că este foarte constructiv pentru noi să cunoaştem cât mai mult din valorile poporului din care ne tragem, din valorile de cultură şi civilizaţie românească. Gyula se mai numeşte centrul românilor din Ungaria, iar liceul îi adună pe tinerii din satele şi şcolile limitrofe graniţei româno-maghiare", a spus directoarea liceului românesc din Gyula.

Programul grupului venit din Ungaria a mai inclus, vineri, o vizită la Castelul Corvinilor din Hunedoara şi la Mănăstirea Prislop, acolo unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca, supranumit de credincioşi "Sfântul Ardealului".

Delegaţia va fi primită sâmbătă de conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara, după care se va deplasa în munţii Orăştiei, acolo unde se află fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia.

În finalul celor trei zile petrecute în România, grupul se va afla duminică în municipiul Alba Iulia, oraşul Marii Uniri de la 1918.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News