Sabrina este voluntar al Crucii Albe Italia, la Villalba, în apropiere de Milano, una dintre zonele cele mai grav lovite de pandemia de coronavirus. 

La cei 24 de ani, Sabrina a ales să se implice activ și să ajute cadrele medicale din Milano, ca voluntar, în lupta cu pandemia provocata de COVID-19.

„Nu pot și nu vreau să mă întorc acum“

 

„Am ales munca pe ambulanță, având cunoștințe despre cauză, angajament, sacrificiu și sentimentul datoriei. Am ales să mă angajez să îi ajut pe ceilalți și într-un moment de genul acesta, în care mulți au nevoie. Fac parte din dintre cei care pot face diferența. Nu pot și nu vreau să mă întorc acum", sunt câtevea dintre cuvinte scrise pe Instagram de Sabrina, voluntar pe ambulanță la Crucea Albă. O alegere care, în ciuda urgenței coronavirusului, este mai conștientă ca niciodată.

„Bună, mamă! Tocmai m-am întins pe pat în cele din urmă. Uniforma e în mașina de spălat, în timp ce pantofii și tricoul sunt pe balcon (îi spăl mâine). Sunt frântă de oboseală pentru că nu am luat pauză și cred că mă culc fără să mai pun ceasul să sune. Evident că înainte să mă pun în pat m-am spălat și dezinfectat bine, stai liniștită!“, scrie tânăra româncă pe contul ei de Instagram.

Sabrina mai spune că faptul că a ales să fie voluntar pe ambulanță în astfel de vremuri este o alegere. Nu se simte un supererou, ci un om cu inima împăcată, plină. 

„Nu mă simt o eroină și nu fac toate astea ca să le spun și altora“

 

„În seara asta am transportat un caz suspect de coronavirus, care cel mai probabil a contractat virusul. Am fost foarte meticuloși și atenți în respectarea protocoalelor; s-au luat toate măsurile de precauție (măști, ochelari, căști, încălțăminte, mănuși și tuton protectoare).

Vă scriu pentru că într-o noapte atât de intensă de muncă am făcut multe reflecții și vreau să vi le împărtășesc. Gândurile sunt îndreptate către toată lumea și mai ales către cei care îmi recomandă să renunț la voluntariat în ambulanță. Am ales "muncă de ambulanță" în cunoștință de cauză, cu angajament, sacrificiu și simțul datoriei. Am ales să mă angajez să îi ajut pe ceilalți la nevoie și într-un astfel de timp, unde mulți au nevoie, fac parte din cei care pot face diferența... Nu pot și nu vreau să mă întorc acum.

Fac parte din cei care sunt desfășurați pe front împotriva luptei unui virus și sunt unul dintre acei subiecți expuși unor consecințe grave, chiar dacă trebuie să-l asum. Sunt puternică, curajoasă și destul de agitată... Mă știți, cine ar putea sări mai bine că mine în așa ceva? Avertisment: Nu mă simt o eroină și nu fac toate astea ca să le spun și altora.

Am consumat forță, energie, atenție, griji și, deși sunt obosită și mă simt epuizată de delirul acestor schimburi, sunt cu adevărat fericită. Am ajutat pe cineva să se simtă bine. Sunt mulțumită și recunoscătoare să știu că există oameni pe lume dispuși să-și suflece mânecile și să transpire pentru cineva dar fără vreun beneficiu personal, ci doar pentru binele celorlalți.

E greu de explicat, dar inima mea este plină într-o situație cu adevărat unică. Sunt mândră și mândră că fac parte dintr-un grup care a rămas atât de unit, în ciuda pericolelor“, a explicat Sabrina alegerea sa.

„Ar trebui să fim mai atenți la bogățiile pe care le avem, nu la ceea ce ne lipsește“

 

Ea spune că văzându-se echipată precum un omuleț Michelin în costumul de protecție nu i-a fost nicidecum teamă, ci s-a simțit mândră că poate da astfel o mână de ajutor. 

„Când mi-am văzut imaginea reflectată în oglindă, îmbrăcată ca un om Michelin, nu am simțit anxietate sau teamă. M-am simțit mândră. Nu există supererou, idol sau mit care să poată fi comparat cu ceea ce am văzut aseară în urma dăruirii, răbdării și imensului spirit al medicilor, asistentelor și salvatorilor. De multe ori nu observăm acești oameni, ne pierdem în prostii, lucruri materiale, în lucruri superficiale și zadarnice...

Mi-a venit în minte cântecul lui Mengoni, când spune: "Cred în oamenii care au curaj să fie oameni". Această ființă umană a noastră nu se vede la fel de mult ca în aceste situații. E frumos, dar ar trebui să ne amintim mai des de ei și să acordăm mai multă atenție binelui pe care ni-l dorim chiar și atunci când suntem ocupați sau leneși. Ar trebui să fim mai atenți la bogățiile pe care le avem, nu la ceea ce ne lipsește.

Nu încurajez pe alții să facă ceea ce fac eu. Nu este o obligație, ci o alegere. Iar alegerea mea este dictată de pasiune.
La ora asta stai acasă; avem noi grijă de tine afară", a mai scris Sabrina pe contul său de Instagram.

Sabrina e nascută și crescută în Italia și studiază psihologia. Părinții ei, ambii români, sunt în Italia de aproximativ 27 de ani.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News