Andreea este nevoită să stea pentru o perioadă în Genova, capitala Liguriei, pentru că fiica sa este grav bolnavă. Românca  a povestit pentru publicația italiană Bergamo News prin ce trece, alături de fata ei.

Andreea trăiește o adevărată dramă după ce medicii i-au descoperit fiicei sale, Irene, o tumoră pe creier. Numai că tragedia este dublată acum de faptul că trebuie să suporte și furia genovezilor speriați de coronavirus. „Fiica mea este bolnavă și mă aflu la Genova cu ea pentru că are nevoie de tratament: lumea ne tratează ca niște leproase și ne simțim discriminate", mărturisește românca.

Ea spune cum a început coșmarul ei și cum a luat alte dimenziuni odată cu transformarea Italiei în cel mai mare focar de coronavirus al Europei: „La sfârșitul lunii ianuarie, fiica mea Irene și-a dat seama că nu mai poate vedea cu ochiul stâng. După mai multe examene medicale, din păcate, am descoperit că era vorba despre o tumoare pe creier. În urma confirmării diagnosticului, am început să ne informăm pentru a găsi unitatea spitalicească cea mai specializată în acest tip de patologii și, astfel, ne-am adresat spitalului Gaslini din Genova“, povesteșete Andreea pentru Bergamo News.

Operație de 13 ore

„În data de 4 februarie a fost internată, iar pe 12 februarie a fost supusă intervenției chirurgicale pentru a elimina 80% din tumoare. A durat 13 ore pe care le-am trăit cu foarte mare anxietate și îngrijorare. Operația a fost reușită din punct de vedere tehnic, dar după ce au dus-o la Terapie Intensivă, la ora 1:00 noaptea ne-au anunțat că fiica noastră rămăsese paralizată cu jumătate din corp, nu putea mișca brațul și piciorul drept, iar medicii se temeau că avea o hemoragie. În urma verificărilor efectuate ulterior, hemoragia a fost infirmată", spune Andreea.

„Am rămas la Genova cu ea. Alături de noi au venit și sora mea cu fiica ei și fetița mea cea mai mică, Veronica. Între timp, soțul meu care are o măcelărie, lucrează în perioada asta 13 ore pe zi", povestește românca.

Numai că necazurile Andreei și ale Irenei nu se opresc aici. Deși familia sa este greu încercată, pandemia de coronavirus  pare că a șters urmele de umanitate din oameni...

„Vecinii ne tratează ca niște leproase din Bergamo“

„Locuiesc în chirie la Genova Nervi, într-o casă aproape de spital pentru a putea ajunge cu ușurință la Irene. Pe lângă grijile pentru problemele de sănătate ale fiicei sale, sunt nevoită să suport și comportamentul vecinilor, care ne tratează ca niște leproase din Bergamo din cauza pandemiei de coronavirus.

Ne-au trimis acasă poliția și carabinierii, ne spun că le facem scârbă și că trebuie să plecăm, că vor face tot ce le stă în putință pentru a ne face să plecăm din oraș. O doamnă mi-a spus că nu o interesează deloc de problemele de sănătate ale fiicei mele, iar doi polițiști ne-au rugat să ne punem în pielea localnicilor, gândindu-ne cum am trăi noi știind că o familie infectată cu coronavirus din Genova vine la Bergamo. Dar noi nu suntem infectați, ne aflam aici deja când au fost introduse măsurile de restricție și nu am fugit de acolo pentru a merge la o casă de vacanță când a fost impusă carantina", spune cu amărăciune Andreea pentru Bergamo News.

Deși ar dori să se întoarcă acasă, alături de soț, la Bergamo, momentan acest lucru este imposibil.

„Felul în care suntem tratați la Genova îmi provoacă foarte multă durere. Aș vrea doar să nu fiu discriminată“

„M-aș întoarce bucuroasă la Bergamo pentru că iubesc orașul și îmi lipsește ca aerul. Sunt de origine română, dar trăiesc acolo de 15 ani, sunt măritată cu un bărbat din Bergamo și avem o familie frumoasă. Felul în care suntem tratați la Genova îmi provoacă foarte multă durere.

Nu am cerut nimic nimănui, plătesc 800 de euro de chirie în fiecare lună și aș vrea doar să nu fiu discriminată. Cred că este nevoie să discutăm despre problema asta, e greșit să tăcem", a mai spus românca.

„Din cauza stării de urgență prilejuită de Coronavius nu am putut să le urmez pe Andreea și Irene la Genova și să o schimb pe soția mea și să o susțin. Am fost alături de ele, în unele ocazii, pentru a le aduce ceea ce aveau nevoie în timp ce stăteau în casă: purtând masca, am coborât din mașină, am descărcat bagajul și m-am întors la Bergamo. În Genova, familia mea a rămas în trei zone diferite și în fiecare a fost tratată urât, deoarece veneau din Bergamo. (...) Familia mea va trebui să stea în Genova 12-18 luni pentru chimioterapia Irenei“, Povestește Marco Santini pentru Bergamo News. 

Bărbatul spune că peste tot pe unde a stat temporar cu chirie în Genova, familia sa a fost maltratată de vecini doar pentru că veneau din Bergamo, deși fiica și soția sa plecaseră de acolo dinainte de izbucnirea focarelor. „În toate cele trei locuri am observat ostilitatea populației pentru că eram din Bergamo, chiar dacă soția mea nu ne-a văzut orașul de la 3 februarie, deoarece a fost la Genova din 4 februarie, ziua spitalizării Irenei“, a explicat Marco.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News