Mioara Moraru, președinte al Asociației culturale româno-italiană Propatria, invitată în platou, alături de jurnalistul Val Vâlcu și Flaviu Predescu, scriitor și realizator emisiuni DC News și Știri Diaspora, a răspuns unei întrebări care, probabil, se află pe buzele multor oameni: Cum pot fi atrași românii din afară în proiectele educaționale și culturale despre România? Ea a admis că în spatele oricărui proiect românesc din diaspora se află o muncă titanică și multe resurse.

„Majoritatea românilor din afară muncesc din greu, e dificil să te integrezi, să pornești de la zero într-o nouă țară, de la locuință până la educația copiilor. Asta necesită multă energie, mult efort și poate n-au timp să se implice în proiecte culturale. Cum află că vine într-un turneu un teatru din Galați, să zicem? Mai ales că nu toți românii sunt concentrați în Milano, Roma sau Getafe. Sunt răspândiți prin  mici comunități rurale, orășele mici, în primul rând...“ a fost întrebarea adresată de jurnalistul Val Vâlcu Mioarei Moraru.

Mioara Moraru, Propatria: Este o muncă extrem de grea

Președinta Asociației culturale româno-italiană Propatria a explicat că munca desfășurată de asociațiile românești în diaspora nu este deloc una ușoară când vine vorba despre coagularea românilor în jurul unui astfel de proiect și că necesită un efort considerabil.

„Ceea ce facem noi în diaspora, într-adevăr, din punct de vedere cultural, este este o muncă extrem de grea și de complicată, deoarece nu reușim într-adevăr să ajungem la toată lumea. Ne dorim să ajungem, dar ajungem doar la câte o felie. Ideal ar fi să se lucreze pe paliere, pentru că nu sunt toți la același nivel de instrucție. De exemplu cei care vin la un concert de muzică populară, nu vine la concertul de muzică clasică pe care poate îl propunem noi sau de muzică Rock. Cât despre informație, există canale de informație, toți avem pagini de Facebook, toți lucrăm cu paginile de socializare, există presă în diaspora în limba română, parteneriatele media care se fac cu diverse instituții de presă,  și chiar din vorbă în vorbă.

De mule ori este poate mai greu să ajungi la public în orașele mari și mai ușor să ajungi în comunitățile mici, unde asociațiile fiind  într-o comunitate mică, e mult mai ușor să ajungă la fiecare membru al acelei comunități și să-i aducă un un concert“, a explicat Mioara Moraru.

Ea a explicată că asociația pe care o conduce a întreprins întotdeauna acțiuni în funcție de nevoile care i-au fost transmise de membrii comunității de români.

„O altă posibilă soluție este aducerea unor nume important, foarte cunoscute de către comunitate. De fapt se și întâmplă lucruri de genul acesta pe bază privată, unde se plătesc anumite bilete. Dacă mergem pe proiecte făcute prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau pe alte instituții de stat, e clar că intrarea e liberă. Ideal ar fi dacă s-ar putea realiza un parteneriat de genul acesta, chiar ar putea asigura accesul unor trupe mai mari, teatre care vin cu decor. Este o muncă în continuă expansiune, iar noi, în activitatea noastră, am simțit nevoia exprimată de români. Toate proiectele pe care le-am realizat în decursul anilor au pornit de la o nevoie. Am simțit când momentul respectiv era o nevoie“, a explicat Mioara Moraru.

Dezbaterea „Bogățiile României din Diaspora” a vizat cele mai mari comunități de români din Diaspora, dar și țările unde există obiective de cultură importante și care au nevoie să fie cunoscute și sprijinite financiar sau logistic.

Urmărește toată dezbaterea DC Media Group:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News