Eugen Tomac a adus în discuţie un subiect destul de delicat când vine vorba de diaspora: cât se ştie despre România dincolo de hotare? Cât mai păstrează românii plecaţi din obiceiurile şi tradiţiile de aici? Cum poate fi îmbunătăţită relaţia comunităţii de români din diaspora cu autorităţile din România şi ce putem face ca să încercăm să-i aducem înapoi acasă?

"Chestiunile ce ţin de identitatea lingvistică, de cultură... sunt esenţa şi, până la urmă, ele definesc identitatea românească oriunde în lume. Însă noi avem o abordare destul de timidă în ceea ce priveşte fructificarea relaţiei cu cei peste 10 milioane de români care locuiesc peste hotare. De exemplu, românii din SUA. Peste 1 milion. Ei nu sunt cetăţeni români, sunt descendenţi din familiile celor care au fugit înainte de '89 din ţară. dar mulţi dintre ei îşi păstrează identitatea, au biserici, au şcoli, au publicaţii în limba română.

Noi nu avem curajul, încă, de a depăşi această limită pe care ne-o autoimpunem, şi anume de a investi mai mult în ai noştri şi a-i invita să lucrăm împreună pe proiecte de interes comun. Pentru că marele avantaj în relaţia cu românii care locuiesc peste hotare este că nu trebuie să-i convingi pe cetăţenii altor state să-ţi promoveze interesele. Îi ai pe românii care locuiesc în anumite state de 10 sau chiar de 30 de ani, cunosc foarte bine specificul statelor respective dar şi simt ceea ce noi vrem să transmitem. Şi-atunci sunt cei mai buni mediatori în procesul acesta de recăpătare a încrederii în relaţia cu foarte multe state.

Noi avem trei categorii de români. Românii care au plecat şi au reuşit şi au obţinut poziţii de top, au făcut performanţă în medicină, în aeronautică, în orice vreţi - nu există ţară unde să nu găseşti români în poziţii de top, inclusiv în politică - dar nu cultivăm relaţia cu ei suficient de inteligent. Pentru că ei pot fi factori de decizie care să promoveze inclusiv investiţiile în România. Mulţi dintre ei revin în ţară abia când se pensionează. Această categorie de cetăţeni români nu este fructificată, din păcate la adevăratul ei potenţial. Pe ici, pe colo se mai fac colaborări, dar este loc de mult mai mult. Comunităţile noastre sunt foarte mari. Ceea ce le lipseşte este un calendar comun de activităţi unde oamenii să se simtă implicaţi în totalitate, autorităţi române, autorităţi locale din statele gazdă şi, evident, inima acestor evenimente trebuie să fie comunitatea românească dar ea nu se poate organiza fără o finanţare consistentă. Piaţa este foarte scumpă peste hotare iar fără resurse financiare care, raportate la cost - beneficii  nici nu se compară pentru că avantajele ar fi fantastice - românii pot organiza în afară forumuri economice, forumuri pe agricultură, culturale, evenimente din care statul român ar avea mult de câştigat.

Mai există o categorie minoritară, extrem de complicată în relaţia cu statul român şi statele gazdă. Şi anume aceea care se ocupă de infracţiuni. Există, din păcate, şi această problemă unde Poliţia Română comunică foarte puţin din ceea ce realizează. Văd cum poliţiştii români aduc infractori din toată Europa în ţară pentru că trebuie să-şi ispăşească pedeapsa acasă. Există şi această categorie de români care prin infracţiunile pe care le fac ne aduc prejudicii foarte mari. Şi atunci noi trebuie să investim mult în relaţia cu cetăţenii români care s-au integrat perfect, care respectă regulile şi, până la urmă, şi-au găsit un loc de muncă. Evident că toată lumea raţională, inclusiv din statele respective, înţelege şi face distincţia foarte clar. Însă cercurile populiste politice, indiferent din care ţară europeană venim, fructifică aceste vulnerabilităţi pe care le avem. Şi atunci noi trebuie să avem curaj foarte clar să distingem orice chestiune care ne pune într-o lumină proastă. Trebuie să-i punem în valoare pe oamenii care sunt dispuşi să-şi dedice din timpul lor. Şi ceea ce este cel mai important - fac cu sufletul şi cu toată convingerea că servesc comunitatea românească şi interesele României."

Dezbaterea, în format integral, aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News