"Tot ceea ce numim, astăzi, diaspora românească coincide inclusiv cu o viaţă spirituală, nu doare economică, şi asta presupune implicarea Bisericii în varii moduri menite să îi sprijine pe românii care trăiesc în afara graniţelor ţării. Ne amintim că anul 2021 a fost un an omagial, dedicat de Patriarhia Română pastorației românilor din afara graniţelor ţării. Pornind de atunci, această deflecţie s-a manifestat şi, concret, este vorba despre foarte multe contacte, misiuni, acţiuni, proiecte care îi includ pe românii plecaţi în străinătate şi care, bineînţeles, se desfăşoară sub privirea plină de atenţie şi de bunăvoinţă  reprezentanților Bisericii noastre în străinătate.

Aşa cum ştiţi, Biserica este prezentă în spaţiul diasporei printr-o structură foarte bine conturată deja. Este vorba despre mitropolii, arhiepiscopii, parohii. Avem aproape 1500 de parohii în străinătate, mult mai mulţi preoţi. Toţi aceşti oameni sunt oameni care, în mod paradoxal, dar firesc, au dezvoltat şi dezvoltă, şi cultivă un ataşament faţă de ţara care pe noi, cei care am rămas aici, ne smereşte. Sunt mult mai ataşaţi de România cei plecaţi din ea decât noi, cei care, stând aici, ne uzăm uneori sentimentele, care sunt şi ele asaltate de foarte multe neajunsuri pe care le înfruntăm. Dar multe neajunsuri ale celor din străinătate sunt solubile prin această întâlnire dintre noi şi ei care se desfăşoară inclusiv în cheie bisericească", a spus Vasile Bănescu, în cadrul dezbaterii Bogățiile României din Diaspora, organizată de DC Media Group.

"Datorăm foarte mult celor din Occident"

"Este bine să subliniem, în special pentru scepticii care nu sunt puţini, scepticii de acasă, de aici, de la noi care, netrecând neapărat prin experienţa diasporei sau ignorând-o, privesc încruntat confesional spre Occident. Să nu uităm de ospitalitatea liturgică - aşa cum a fost ea numită - a celor din spaţiul occidental - şi mă refer la heterodocşi, la catolici, la protestanţi, la creştinii care au pus la dispoziţie, în Occident, foarte multe spaţii ecleziastice în care românii noştri pot merge duminică, pot participa la Sfânta Liturghie în Limba Română, pot rămâne la aşa-zisa Liturghie de după Liturghie, în aceste spaţii, la acele evenimente care realmente constituie un element de coeziune majoră pentru românii de acolo.

Aşadar, datorăm foarte mult celor din Occident - şi mă refer la fraţii creşti de acolo, care, cu maximă bunăvoinţă, s-au deschis spre români, spre ceilalți creștini care trăiesc în Occident şi care au manifestat şi manifestă această ospitalitate pe care nu trebuie să o ignorăm deloc. Este un lucru foarte limpede că aceste spaţii sacre, aceste spaţii ale întâlnirii liturgice din fiecare duminică constituie, pentru românii plecaţi din ţară, spaţii de reîntremare, nu doar religioasă, spirituală, ci şi identitară.

Video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News