Irinel Popescu a evidențiat faptul că diaspora medicală reprezintă o elită a profesioniștilor din domeniul medical care este implicată activ în străinătate, având posibilitatea de a contribui la progresul sistemelor de sănătate globale.

El a adus în discuție propria sa experiență, precizând că a făcut parte dintr-un fel de "diasporă medicală" timp de trei ani în timpul specializării sale în Statele Unite, experiență care l-a ajutat să înțeleagă perspectivele și provocările acestui fenomen.

„În cazul diasporei medicale, de obicei vorbim despre o elită. Eu însumi, timp de trei ani de zile, am făcut parte dintr-un fel de diasporă, eram la specializare în Statele Unite, așa încât cunosc problemele de ambele părți. Cei plecați din diaspora românească sunt foarte dispuși să ajute și în felul acesta ei vin înapoi, o parte dintre ei o fac fizic. Dar afectiv și sentimental sunt mulți înapoi acasă. Noi ar trebui să încercăm să creionăm o rețea internațională din care să facem parte și noi. Inserția în această rețea poate fi foarte mult ajutată de diaspora.

Poate fi ajutată pe trei paliere importante. În primul rând învățământul și cercetarea sunt domeniile unde avem nevoie mai mult decât oriunde de elita medicală românească din străinătate. Pentru că și în învățământ și în cercetare, România a rămas mult în urmă și din cauza bugetului. Încă nu ne-am recuperat după comunism și dacă nu luăm o serie de măsuri care țin în primul rând de finanțare și nu numai, nici nu o să recuperăm. Aici diaspora poate să ajute pentru că România nu stă bine în clasificările internaționale medicale. În schimb diaspora medicală stă foarte bine la acest capitol. ”

Colaborarea cu diaspora medicală

În continuare, Irinel Popescu a avut doi invitați, Prof. Dr. Gabriel Oniscu, șef de Catedră în cadrul Karoliska Institute, Stockholm și Head of Transplant Division și Prof. Univ. Dr. Dan Gabriel Duda, profesor la Harvard Medical School care și-au spus de asemenea părerea. 

„Profesorul Dan Duda a menționat că din 2007 colaborăm. Atunci a fost un congres mondial în București, pe care l-am organizat. În cadrul acelui congres, câțiva participanți, printre care și dânsul, printre care și profesorul Ștefan Constantinescu, de la Universitatea din Bruxelles, George Călin, Liviu Lefter, mai mulți diasporeni, cu poziții foarte înalte, au fost primiți de președintele Traian Băsescu. După aceea au început să fie organizate toate aceste conferințe cu diaspora, ultima fiind cea de la Timișoara.

Ideea e bună, cel puțin pentru a păstra dialogul. Dacă aș fi foarte sincer, uneori mi s-a părut că acestea încep să îmbrace un caracter formal, cu care noi suntem obișnuiți. Pentru că nu avem măcar un minimum de feedback din care să ne dăm seama dacă nu cumva le facem degeaba. Mai mult de atât, aș spune că în cei 15 ani, o construcție  pe care am înălțat-o, încet, împreună cu profesorul Duda, la un moment dat s-a izbit de niște obstacole birocratice atât de mari aici, încât ne-am întrebat de ce am făcut-o. Vreau să spun că nu e un drum foarte lin întotdeauna. Obstacolele, cam întotdeauna, aici sunt, deși aici ar trebui să fie cea mai mare disponibilitate. Lăsând asta la o parte, evident că ideea este să continuăm și, revenind la indicii de care vorbeam, fără suportul și colaborarea cu profesorul Duda, în echipa pe care o conduc, la Institutul Clinic Fundeni, acești indici n-ar fi reușit să ajungă la valoarea pe care o au astăzi”, completează Irinel Popescu.

Cum putem folosi diaspora românească pentru a ajuta pacientul

„Aș propune să vorbim și despre activitatea medicală și actorul principal al medicinei, pacientul. Până acum am discutat despre medici și cercetători, dar ar trebui să discutăm și despre pacienți. Din această perspectivă pacientul caută spitale bune și cu o anumită ținută, iar după cum știți, în ultima vreme nu toți pacienții rămân în țară. Există o posibilitate de alegere destul de mare acum. Avem o competiție destul de mare cu centrele din Istanbul.

Așadar să vă zic cum putem folosi diaspora românească pentru a ajuta pacientul. Vă dau exemplul unui caz de cancer de ovare în formă foarte avansată și extrem de complexă. În această situația mi-am consultat o fostă eleva, Olivia Sgarbura, cu o poziție importantă la spitalul Montpellier din Franța și să aștept o părere bazată pe o experiență mai mare decât a noastră, pentru că acel spital este cunoscut pentru astfel de probleme.Uneori pacienții merg singuri și se tratează acolo, alteori, colegi din străinătate vin și operează aici. Cu telemedicină sau alte metode, important este să facem tot ce se poate pentru pacient.”, sunt declarațiile făcute de Acad. Prof. univ. dr. Irinel Popescu, Președintele Academiei de Științe Medicale, la a treia ediție a dezbaterii "Bogățiile României din Diaspora!".

Video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News