„Când m-am mutat în Iordania voiam să fac ceva. Inițial, am participat ca simplu cetățean român la diferite activități organizate de Ambasadă (n.r. Ambasada României în Iordania) și după aceea a venit ideea unei asociații, pentru că altfel sună când participi ca și asociație, nu doar un grup de doamne care vor să facă ceva. Pot să spun că munca noastră este mult mai recunoscută ca asociație decât ca persoană fizică. De întâmpinat greutăți nu am întâmpinat. Eu nu pot să spun că Iordania este o țară în care te muți și întâmpini greutăți. Iordania este o țară foarte deschisă, ai multe posibilități de a te afirma.

Chiar dacă nu ști limba arabă, eu vorbesc arabă cât să mă descurc pe stradă. N-am învățat-o, pentru că în casă eu cu soțul meu vorbim românește. Am ajuns în Iordania în epoca internetului, în epoca căilor de comunicare ușoară, iar ajungând în Iordania mi-am făcut prietene românce și comunicăm în limba română. În general, poporul iordanian este un popor cu care te poți înțelege. Dacă nu te înțelege în engleză, prin semne reușești să rezolvi tot ce ai de rezolvat. De exemplu, se întâmplă să ajung la minister, noi aparținem de Ministerul Culturii, în Iordania, vorbesc limba engleză, nu plec de acolo să fără să rezolv ce am de rezolvat. Sunt atât de deschiși încât nu te lasă să pleci cu problemele nerezolvate. Mai avem un avantaj. Având foarte mulți absolvenți România, se întâmplă să mergi la o instituție a statului și să spună: „A, și vărul meu a studiat în România!” a destăinuit președinta Asociației Iordaniano-Română pentru Cultură, Geanina Abul Haija.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News