Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, ridicat în memoria eroilor gorjeni căzuți în primul război mondial, nu a fost realizat cu sprijinul statului, așa cum am putea crede. Lui Constantin Brâncuşi i se propune din partea Ligii Naţionale a Femeilor din judeţul Gorj, prezidată de Arethia G. Tătărescu, soția primului ministru de atunci, să realizeze o operă în memoria eroilor gorjeni căzuți în primul război modial, și acceptă în februarie 1935. Lucrarea a fost finanțată de Liga Națională a femeilor din județul Gorj înființată de Arethia Tătărescu.

Așadar, faptul că Tg-Jiu a fost scos din anonimat și pus pe harta mondială a artei se datorează în primul rând soției primului ministru Gheorghe Tătărescu. Pentru această moșternire pe care orice oraș din lume și-ar fi dorit-o, cei doi meritau o statuie în Tg Jiu, și nu de azi, ci chiar din perioada interbelică. Însă Gorjul are pentru mult mai multe a le mulțimi Arethiei Tătărescu și fostului prim ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Dar să revenim în zilele noastre înainte să ne aplecăm asupra meritelor celor doi ( probabil că puțini au făcut pentru Gorj ceea ce au făcut Arethia și Gheorghe Tătărescu).

Pe 4 iulie 2018, o știre venită de la jurnalistul Narcis Daju, din Tg Jiu, a lăsat asistența cu gura căscată –  busturile din Târgu-Jiu ale prim-ministrului liberal Gheorghe Tătărescu şi al soţiei sale au fost date jos de pe socluri deoarece bustul Arethiei era mult prea generos. Cu alte cuvinte avea sânii prea mari. Prima întrebarea care-ți vine în cap este – pentru cine avea sânii prea mari? Potrivit declarațiilor autorului celor două busturi, mai marele de la București oripilat de sânii mari, “prea sexoși”, ca să-l cităm, este Radu Boroianu, și el un fost liberal, mai nou aciuat pe lângă Călin Popescu Tăriceanu.

Trebuie să menționăm că cele două busturi au fost amplasate în anul 2011 și 2013 fără a avea aviz de la ministerul Culturii. Primarul de atunci, pesedinstul Florin Cârciumaru, era un baron local care tăia și spânzura nu numai în județ, și deci nu cerea voie de la nimeni.

În 2014, ministerul Culturii a cerut autorităţile locale din Târgu-Jiu să dea jos busturile de pe soclu, printr-o notă semnată de secretarul de stat de atunci, Radu Boroianu. Același care i-a spus realizatorului celor două busturi, Paul Popescu, că  o găseştepe Arethia prea «sexoasă»,  

Tot atunci, Paul Popescu a fost anunţat de autorităţi că trebuie să refacă bustul Arethiei Tătărescu, pentru că ar avea sânii prea mari.

„Domnul ministru Boroianu, după ce ne-am cunoscut cu ocazia vizitei de la Târgu-Jiu, spunea că, personal, o găseşte prea «sexoasă», dar eu am realizat lucrarea folosindu-mă după fotografii şi tablouri de epocă, în care apare Arethia Tătărăscu. Dacă e să privim lucrurile în faţă, în perspectiva felului în care arăta Arethia Tătărăscu, pot să spun că ea chiar era o damă bine şi sânii reprezentau ceva”, declara, în 2014, pentru corespondentul MEDIAFAX, artistul plastic Paul Popescu.

Acum, reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj spun că au dat jos de pe soclu bustul fostului premier din perioada interbelică Gheorghe Tătărescu şi al soţiei acestuia, după o somație a primăriei din Tg Jiu, condusă acum de primarul liberal Romanescu. Este de neînțeles atitudinea primarului liberal care nu s-a bătut să obțină autorizații pentru busturile înaintașilor lui. O rușine care greu poate fi ștearsă de pe obrazul liberalului Romanescu.

Cele două busturi se vor muta la 50 de kilometric de Tg Jiu, de unde autotitățile locale și centrale speră ca sânii Arethiei Tătărescu să se vadă mai mici. Deși nici acest lucru nu este sigur deoarece artistul care a realizat busturile, Paul Popescu, a declarat pentru agenția Mediafax că nu va fi de acord cu mutarea și-și va lua busturile înapoi.

Radu Boroianu- liberal, Florin Cârciumaru- PSD, Marcel Romanescu – liberal, sunt doar câțiva dintre reprezentanții statului român care ar trebui să moară de rușine și din simplul motiv că nici dacă trăiesc 200 de ani nu vor reuși să realizeze pentru județul Gorj ceea ce au făcut Arethia și Gheorghe Tătărescu.

De ce meritau o statuie Arethia și Gheorghe Tătărescu

În preajma intrării României în primul război mondial, Gheorghe Tătărescu se căsătoreşte cu Aretia Piteşteanu şi se stabilesc la Poiana, lângă Rovinari, la 15 km de Târgu-Jiu, acolo unde îşi cresc și cei doi copii.

Într-una dintre construcțiile ridicate de familia Tătărescu a fost găzduit și Constantin Brâncuşi atunci când a fost adus de la Paris, de către Arethia Tătărescu, între 1936-1937, pentru a ridica Ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu.

Gheorghe Tătărescu s-a născut la data de 22 decembrie 1886, la Craiova. A absolvit liceul la Craiova, Facultatea de drept la Bucureşti şi doctoratul la Paris în 1912. Revine în ţară şi se înscrie în Partidul Naţional Liberal. A fost sublocotenent de rezervă în primul război mondial, subsecretar de stat la Interne (1922-1926), prim ministru (1933-1937), ambasador la Paris (dec.1938-aug.1939), şeful delegaţiei la Conferinţa de pace de la Paris (10 februarie 1947). Colaborarea cu comuniștii după 1945 rămâne un episod de neînțeles al biografiei lui Tătărescu.

Preia conducerea guvernului într-o perioadă extrem de dificilă și ia măsuri curajoase care vor aduce România nu numai pe linia de plutire, ci chiar în topul țărilor cu creșteri semnificative ale exportului.

„O țară cu finanțe sleite, cu economia paralizată, cu resursele secate, cu resorturile materiale sfărâmate, iată tabloul țării la sfârșitul anului 1933”, spunea la preluarea mandatului  Tătărescu.

Pentru județul Gorj, Tătărescu a făcut mai mult decât oricine altcineva. De numele lui se leagă modernizarea orașului Tg Jiu, înfiinţarea Fabricii de ţigarete, Fabricii de cărămidă, Fabricii de confecţii pentru armată, Uzinelor Sadu, Fabricii de marmeladă de la Vădeni, Sanatoriului Suseni-Dobriţa.

“Familia Tătătărăscu are o contribuţie majoră la dezvoltarea economică şi cultural-educativă a judeţului Gorj. Gheorghe Tătărescu se trage din vechi familii boiereşti. „Tatăl său a fost generalul Nicolae Tătărescu (1850-1916) şi mama, Speranţa Tătărescu (1858-1920), născută Părăianu, avea strămoşi atestaţi începând cu secolul al XV-lea, care mai târziu au fost dregători în sfaturile domneşti, ctitori de biserici, prefecţi ai Gorjului şi primari ai oraşului Târgu-Jiu. Identificându-se cu interesele mari ale ţării, Gheorghe Tătărescu nu a uitat Gorjul, acţiunile lui politice împletindu-se armonios cu acţiunile desfăşurate de soţia sa, Aretia Tătărescu. Menţionăm câteva realizări: înfiinţează Fabrica de ţigarete, Fabrica de cărămidă, Fabrica de confecţii pentru armată, Uzinele Sadu, Fabrica de marmeladă de la Vădeni, Sanatoriul Suseni-Dobriţa, susţine modernizarea oraşului Târgu-Jiu, sprijină iniţiativa de ridicare a tripticului brâncuşian, reia lucrările la tronsonul de cale ferată Bumbeşti-Livezeni, reface drumul transmontan Novaci-Sebeş“, declară muzeograful Gabriela Neta Popescu pentru adevarul.ro.

Arethia Tătărescu a fost o Mecena a Gorjului. Sanda Tătărescu-Negroponte, fiica ei, a declarat într-unul din interviurile de după 1989 că terenul pe care s-a ridicat Coloana infinitului a fost donat de mama ei, Arethia Tătărescu, de numele căreia se leagă multe alte monumente realizate în județul Gorj, printre care reluarea cercetărilor arheologice la Peştera Muierilor de la Baia de Fier, Peştera Polovragi, peștera de la Runcu - Sohodol, reamenajarea Casei memoriale „Tudor Vladimirescu”, renovarea Casei memoriale „Ecaterina Teodoroiu” din Vădeni, ridicarea mausoleului–sarcofag al Ecaterinei Teodoroiu, opera Miliţei Petraşcu, reînceperea săpăturilor de la Castrul roman din Bumbești Jiu.