Orașul, care datează din secolele al II-lea și al III-lea, este "cel mai vechi și mai important oraș descoperit pe malul estic al Luxorului", potrivit lui Mostafa Waziri, șeful Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt.
Arheologii au descoperit "o serie de clădiri rezidențiale", precum și "două turnuri de porumbei" - o structură folosită pentru a adăposti porumbei și "o serie de ateliere de metal", a declarat Waziri într-un comunicat.
În interiorul atelierelor, cercetătorii au găsit o colecție de oale, unelte și "monede romane din bronz și cupru".
Este o descoperire arheologică rară în Egipt, unde săpăturile - inclusiv pe malul vestic al Luxorului, unde se află faimoasele Valea Reginelor și Valea Regilor - sunt de cele mai multe ori de temple și morminte.
În aprilie 2021, autoritățile au anunțat descoperirea unui "oraș de aur pierdut", vechi de 3.000 de ani, pe malul vestic al Luxorului, echipa de arheologi numindu-l "cel mai mare" oraș antic descoperit vreodată în Egipt.
Criticii spun că avalanșa de săpături a dat prioritate descoperirilor prezentate pentru a atrage atenția presei în detrimentul cercetărilor academice solide.
Dar descoperirile au fost o componentă cheie a încercărilor Egiptului de a-și revigora industria turistică vitală după ani de tulburări politice, precum și după pandemia Covid.
Planurile guvernului - a căror bijuterie de coroană este inaugurarea mult amânată a Marelui Muzeu Egiptean de la poalele piramidelor din Giza - vizează atragerea a 30 de milioane de turiști pe an până în 2028, față de 13 milioane înainte de pandemie.
Țara cu 104 milioane de locuitori suferă de o criză economică severă, iar industria turismului egiptean reprezintă 10 la sută din PIB și aproximativ două milioane de locuri de muncă, conform anews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News