”S-a înălțat la cer Constantin Codrescu.
Un actor uriaș, cu care am avut onoarea și bucuria să lucrez și să colaborez în această vară la filmul - "ENESCU, geniul și prințesa".
Dumnezeu să îl odihnească!
Condoleanțe familiei!”, a scris noaptea trecută actorul Toma Enache pe Facebook.
”A murit actorul, a murit tata….. Dumnezeu sa îl tina în dreapta Sa!!”, este mesajul postat de fiica lui Constantin Codrescu., Lăkrămiora Codrescu.
Și prietenul său, actorul Florin Piersic, a anunțat trecerea în neființă a lui Constantin Codrescu. Sau Puiu Codrescu, așa cum i se mai spunea.
”Acum, tarziu in noapte, sau prea devreme in acest inceput trist de zi, am aflat cu mare mahnire de plecarea ta, dragul meu artist de exceptie, Puiu Codrescu.
M-am bucurat de prietenia noastra pana in ultima zi a vietii tale si mi-e greu sa cred ca te-am pierdut…”, a scris Florin Piersic pe Facebook.
Născut în 5 septembrie 1931 la Huși, Constantin Codrescu avut o viață actoricească prodigioasă, debutând în anul 1953, după ce a absolvit, în 1951, Institutul de teatru și film, București.
Între 1976 - 1989 a fost profesor la Institutul de teatru din Târgu-Mureș. Constantin Codrescu este cetățean de onoare al acestui municipiu. La Institutul de Teatru din Târgu Mureș, a participat la înființarea secției române, apoi a fost director al Teatrului Maria Filotti din Brăila și al Teatrului din Sfântu Gheorghe (județul Covasna), unde de asemenea s-a dovedit a fi fost un pionier al teatrului românesc.
A avut o importantă activitate teatrală și multiple apariții la televiziune cu precădere până în 1989. A fost colaborator permanent al redacției Teatru la Radio România, timp de 45 de ani. Un rol principal de referință a fost cel al lui Ghiță, din "LA MOARA CU NOROC" (după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici), film regizat de Victor Iliu.
Din 1996, a fost profesor universitar la Facultatea de Teatru a Universității Ecologice, iar din 2003, profesor universitar la Facultatea de Teatru a Universității Spiru Haret. În ambele poziții colaborează îndeaproape cu Vlad Rădescu, prietenie profesională care a debutat la Târgu Mureș în 1978 cu spectacolul de teatru "Omul care aduce ploaia" de Richard Nash și a continuat cu rolurile Piotr (C. Codrescu) și Alioșa Karamazov (V. Rădescu) din "Frații Karamazov" după F.M. Dostoievski, premieră regizată în 1980 de chiar maestrul Constantin Codrescu.
A mai montat ca regizor multe spectacole în teatrele din țară (după plecarea de la Teatrul Mic din 1976, în timpul directoratului lui Dinu Săraru), evitând astfel scenele bucureștene.În 2008, ca actor de teatru, colaborează cu Teatrul G. Ciprian din Buzău, unde interpretează rolul principal din "Inimă de boxer", alături de mult mai tânărul Dan Bordeianu, spectacol în regia lui Mihai Manolescu.
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” și a primit totodată Premiul UNITER pentru întreaga activitate.
În 2022 a fost distins cu Ordinul național „Steaua României”, în grad de Cavaler, acordat de Președintele României la propunerea Ministerului Culturii.
Actor cu o voce caldă, inconfundabilă, Constantin Codrescu are o carieră prolifică în teatru şi film. A creat zeci şi zeci de roluri, de o tipologie variată, din dramaturgia naţională şi universală, pe mai multe scene ale ţării printre care: Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Nottara, Teatrul Mic şi altele. A interpretat numeroase roluri şi la teatrul radiofonic, în piesele ''Amintiri din copilărie'', ''Anatema'', ''Antigona'', ''Cei doi tineri din Verona'', ''Ciuleandra'', ''Craii de Curtea Veche'', "Angajare de clovn", "Seducătorul din Sevilla şi Oaspetele de piatră", "Trilogia îndepărtării" etc. Face parte, de asemenea, din distribuţia a două spectacole dedicate împlinirii a 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, ''Dureroasa neutralitate'' şi ''Vara Marelui Război'' de Constantin Venerus Popa (regia artistică Gavriil Pinte), prezentate în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic în decembrie 2014.
Ca regizor şi scenograf a pus în scenă piese din dramaturgia naţională şi universală: ''Act Veneţian'' de Camil Petrescu (Teatrul de Stat Baia Mare), ''Valea cu fluturi'' de Iosif Naghiu şi ''Passacaglia'' de Titus Popovici (Teatrul Dramatic Braşov), ''Fraţii Karamazov'' de Dostoievski, ''Judecată în noapte'' de A. Vallejo, ''Pensiunea Doamnei Olimpia'' de I.D. Şerban (la Teatrul Naţional Târgu Mureş), ''Care este soţul meu'' de Somerset Maugham (Teatrul de Stat Galaţi), ''Cine eşti tu?'', ''Cititorul de contor'', ''Un pahar cu sifon'', de Paul Everac, ''Vara trecută la Ciulimsk'' de Vampilov, ''Lumea lui Cehov'' (Teatrul de Stat Sfântu Gheorghe), ''Moromeţii'' de Marin Preda (coregie), ''Roata'' de C. Ifrim, ''Preferam să mor de râs'' de N. Ionescu, ''Frumoşii marilor oraşe'' de Fănuş Neagu (coregie), ''Audienţă la consul'' de I. Brad, ''Moartea unui comis voiajor'' de Arthur Miller, ''Caragiale...fantasticul'' - o dramatizare după proza lui I.L. Caragiale, semnată de Constantin Codrescu şi Elena Roşu (la Teatrul ''Maria Filotti'' din Brăila), ''Adio copilărie'' de Rozov, ''Ruy Blas'' de Victor Hugo, ''Acuzarea apără'' de Ştefan Berciu (Teatrul Mic din Bucureşti), ''Martor şi Judecător'', de Ion Bălan, un spectacol inspirat din viaţa lui Panait Istrati (Teatrul ''Maria Filotti'' din Brăila).
În film a debutat cu rolul din "Nepoţii gornistului" (regia Dinu Negreanu, 1953) şi a continuat cu "Răsare soarele" (1954), de acelaşi regizor, apoi cu rolul Ghiţă din "La Moara cu noroc", filmul lui Victor Iliu selecţionat la Festivalul de la Cannes în 1957, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). Filmografia sa mai include titluri precum ''De-aş fi Arap Alb'' (regia Ion Popescu-Gopo, 1965), "Răscoala" (regia Mircea Mureşan, 1965), "Mihai Viteazul (regia Sergiu Nicolaescu, 1970), "Haiducii lui Şapte cai" (regia Dinu Cocea, 1970), "Zestrea domniţei Ralu" (regia Dinu Cocea, 1971), "Bietul Ioanide" (regia Dan Piţa, 1979), "Capcana mercenarilor" (regia Sergiu Nicolaescu, 1981), seria "Pistruiatul" ("Evadatul", "Ascunzişul", "Insurecţia" - regia Francisc Munteanu, 1986), ''Martori dispăruţi'' (regia Dan Mironescu, 1988), ''Lacrima cerului'' (regia Adrian Istrătescu Lener,1989), ''Terente - regele bălţilor'' (regia Andrei Blaier, 1995), "Trenul vieţii" (regia Radu Mihăileanu, 1998), "Magnatul" (regia Şerban Marinescu, 2004).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News