După 1989 am distrus aproape totul și importăm (mâncare la greu) de la alții. Cunoscutul food-blogger american Ari LeVaux ne dă o lecție despre cum am putea profita de ceea ce avem, dar ne încăpățânăm să nu folosim. Este vorba de usturoiul roșu românesc care a devenit una dintre cele mai utilizate plante în industria restaurantelor americane de pe coasta de vest sau est a Americii. Și lucrurile nu se opresc aici. Zeci de mii de agricultori americani cultivă planta românească, iar profitul se ridică la miliarde de dolari.

Într-un editorial pentru The Durango Telegraph, Ari LeVaux își explică alegerea și de ce americanii care doresc să mânănce sănătos ar trebui să folosească în bucătărie soiul românesc.

“Mulți oameni pretind că iubesc usturoiul, dar nu pot spune care este diferența dintre cel cu gât moale și cel cu gâtul tare. Este ca și cum ai pretinde că sunteți într-o mașină dar nu știți diferența dintre o transmisie standard și o transmisie automată. Una este pentru performanță ridicată, cealaltă este pentru restul.

Cea mai mare parte a usturoiului cultivat în lume este din soiul moale, care se pretează mult mai ușor cultivării în masă. Usturoiul tare este cultivat de fermieri de familie cresc atât pentru consum propriu, cât și pentru clienții lor care vor să mănânce sănătos. Nu numai că soiul cu gâtul tare este mai bun în bucătărie dar  se păstrează mai bine timp îndelungat. Iar dacă vrei să folosești sămânța pentru cultivat poți avea rezultate excelente.

În mod obișnuit, trebuie să plătești mai mult pentru gâtul tare, dar merită fiecare bănuț. Prima dată când am văzut soiul roșu românesc, într-un coș din spatele unei camionete, se întâmpla acum vreo 15 ani și mă aflam undeva în zona Pacificul de Nord-Vest. Am cumpărat câteva legături (10 căței se vindeau cu 6 dolari) și acum pot spune că a fost una dintre cele mai bune investiții pe care le-am făcut vreodată. Pur și simplu m-am îndrăgostit de acest soi iar acum vă pot spune că îl regăsiți în majoritatea preparatelor din restaurantele care se respectă.” spune bloggerul american.

Și nu este singurul care a ajuns să respecte soiul românesc. Potrivit agrointel, unul dintre cei mai mari fermieri privați din Statele Unite, Ben Ronniger, proprietar al ranch-ului Allicins din Montana susține că “după 13 ani în care am testat 30 de soiuri de usturoi, am rămas doar cu șase și pot să vă spun și de ce. Pentru că sunt cele mai bune, iar dintre ele, usturoiul românesc este pe primul loc. Cu 4-6 căței uriași, el este cel mai ușor de curățat, iar culoarea sa deosebită îl face și foarte aspectuos. Se păstrează foarte bine chiar și șase luni, iar gustul său este ”dinamită”. Mai mult, dacă cumperi 10 bucăți de usturoi din soiul românesc, acesta cântărește dublu decât orice alt soi de pe piață”, declară Ben Ronniger, proprietarul ranch-ului Allicins. Ferma americanului pasionat de usturoi face parte din comunitatea Local Harvest care numără 20.000 de producători agricoli americani. Un șnur de usturoi se vinde pe site-ul online cu prețuri cuprinse între 24 și 54 de dolari, în funcție de mărime.

”Usturoiul românesc primește cele mai multe feedback-uri pozitive din partea clienților noștri, mai ales pentru savoarea lui. Este un soi apreciat de bucătari sau pentru cei care caută un ingredient secret la sosul de grătar.

Toată lumea cade de acord când spune că nu poți înlocui sau compara gustul usturoiului roșu de România cu cel al altor soiuri”, spune și Susan Fluegel, biochimist nutriționist și una dintre proprietarele fermei ecologice Grey Duck Garlic, care datează încă din anul 1883.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News