Seiful global de semințe din Svalbard, amplasat în peșterile de pe insula Spitsbergen, la jumătatea distanței dintre Europa continentală și Polul Nord, este deschis doar de trei ori pe an pentru a limita expunerea semințelor sale la lumea exterioară.

Au fost adăugate peste 45.000 de mostre de semințe de la 13 bănci de gene din Asia, Australia, Europa și America Latină, ridicând pentru prima dată numărul total de depozite la peste 1,2 milioane, potrivit Ministerului Agriculturii și Alimentației din Norvegia.

Ce sunt băncile de gene pentru semințe?

Băncile de gene pentru semințe sunt instituții care conservă și studiază diversitatea culturilor. Acestea permit cercetătorilor să dezvolte soiuri care sunt rezistente la dăunători, boli și alte adversități. Pe măsură ce ne adaptăm și ne pregătim pentru impactul cunoscut și necunoscut al schimbărilor climatice, băncile de gene sunt cheia supraviețuirii agriculturii.

Copii ale colecțiilor complete de semințe sunt stocate în bănci de gene departe de colecția principală de semințe. Acestea pot fi apelate de către cercetători și fermieri în cazul în care colecția originală este distrusă sau deteriorată. Culturile pot fi apoi rechemate din aceste semințe.

De ce depun țările semințe într-o boltă arctică?

Lansat în 2008, seiful acționează ca o ultimă soluție pentru băncile naționale și regionale de gene și a jucat un rol esențial între 2015 și 2019 în reconstruirea colecțiilor de semințe deteriorate în timpul războiului din Siria.

Oamenii de știință de la Banca Internațională de Gene ICARDA din Siria au pierdut accesul la locul lor în timpul conflictului. Copii ale semințelor depozitate la seiful global de semințe din Svalbard au fost folosite pentru a restabili colecția de semințe în Liban și Maroc, iar copii noi au fost trimise înapoi la seiful nordic pentru păstrare.

„Seiful funcționează ca o asigurare pentru aprovizionarea cu alimente actuale și viitoare și pentru securitatea alimentară locală”, a declarat la acea vreme ministrul norvegian pentru dezvoltare internațională, Anne Beathe Tvinnereim.

Același proces ar fi putut fi posibil pentru banca națională de semințe a Ucrainei, care a fost pusă în pericol de bombardamentele rusești la începutul acestui an, dacă ar fi fost copiată complet.

Primul depozit al Irakului va consta din 418 mostre de semințe de specii sălbatice și cultivate, inclusiv grâu și orez, în timp ce livrarea inițială a Uruguayului vine sub formă de 1.892 de semințe de grâu și orz.

„Participarea țărilor la misiunea Seed Vault este vitală pentru a asigura asigurarea de viață pe care o reprezintă diversitatea genetică”, spune Stefan Schmitz, director executiv al Crop Trust, care administrează instalația alături de Norvegia.

Coreea de Sud și Mexic au fost, de asemenea, printre națiunile care au făcut depozite miercuri.

Lumea obișnuia să cultive peste 6.000 de plante diferite, dar experții ONU spun că acum obținem aproximativ 40% din calorii din trei culturi principale - porumb, grâu și orez - ceea ce face ca proviziile de alimente să fie vulnerabile dacă schimbările climatice fac ca recoltele să eșueze.

La începutul acestui an, băncile de gene din Sudan, Uganda, Noua Zeelandă, Germania și Liban au depus semințe, inclusiv mei, sorg și grâu, ca rezervă pentru propriile colecții.

România contribuie la Seiful Apocalipsei

România se numără printre țările care participă la proiectul global de prezervare a fondului genetic vegetal. Potrivit Digi24, Banca de resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava este unul dintre cei 91 de depozitari, care contribuie cu 877 de eșantioane de semințe la Seiful Apocalipsei. Interesant este că nu toate eșantioanele trimise de institutul din Suceava provin din România, ci doar au fost depozitate la noi și de la noi transferate mai departe. Astfel, printre probele trimise de la Suceava în arhipelagul Svalbard se regăsesc eșantioane de semințe din Afganistan, Albania, Cipru, Germania, Franța, Polonia și altele.

Dacă ne referim doar la speciile vegetale românești, ele sunt în număr de 252, potrivit sursei menționate. Printre ele se află grâu, fasole, orz, ovăz, mazăre, secară, ardei, mărar, castravete, dovleac, in, salată, busuioc, mac, pătrunjel, cimbru, muștar, roșii, porumb.

În România, banca de gene de la Suceava găzduiește un patrimoniu format din 428 de specii de plante, reprezentând mai mult de 18.000 de varietăți diferite (forme sălbatice, populații locale, material de ameliorare etc.), păstrate ca sămânță (peste 17.500 varietăți), plante vii în câmpul experimental (310 genotipuri de cartof, usturoi și ceapă) și ca plantule „in vitro”, în condiții de creștere lentă (110 genotipuri locale de cartof).

Aproximativ jumătate din materialul conservat este autohton, colectat din 1.549 de localități din toate județele țării, potrivit datelor institutului din Suceava.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News