Rusia nu acceptă să-și piardă sfera de influență asupra statelor din fosta URSS și justifică invazia militară în Ucraina ca fiind o acțiune de apărare a Donbassului și a republicilor din Crimeea. Intenția lui Putin este de a-și asigura state-tampon care să îl protejeze de prezența NATO de-a lungul granițelor sale.
De fapt, aderarea acestor state la Pactul Atlantic ar putea redimensiona rolul pe care Moscova l-a jucat până acum la capătul Uniunii Europene. În timp ce sancțiunile împotriva țarului din partea Occidentului se înmulțesc, semne de solidaritate încep să apară și din partea aliaților istorici ai Kremlinului, care încep astfel să dea contur la două tabere opuse și din ce în ce mai bine definite.
În sprijinul logistic al Rusiei se află Belarusul condus de Lukașenko. Ceilalți aliați ai Rusiei își păstrează deocamdată un profil scăzut. Este posibil ca Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan, care împreună cu Rusia și Belarus formează Uniunea Economică Eurasiatică, să continue să rămână tăcute, cu acorduri politice și economice care este puțin probabil să fie puse în pericol din motive morale.
Vecinii și statele din fosta URSS sunt, de asemenea, tăcuți. Pe de o parte, sunt cei care aparțin deja Uniunii Europene sau ar dori să adere și nu au niciun interes să se exprime explicit împotriva conflictului, iar pe de altă parte sunt cei ale căror relații cu Rusia sunt prea puternice pentru a condamna intervenția militară în Ucraina.
Moscova își ascute armele și trece la contraatac după încercuirea sancțiunilor de "stat ostil" care amenință cu înghețarea pieței și blocada. Este gata să-și transforme toate rezervele de valută și aur în yuan, moneda aliatului său chinez. Dar este, de asemenea, gata să vândă companiile străine care i-au abandonat piața în semn de protest față de invazia ucraineană, declanșând o procedură de faliment care ar putea duce la vânzarea activelor acestora în 3-6 luni.
O serie de mișcări, însoțite de tot atâtea decrete, care includ, de asemenea, reducerea obligațiilor de raportare ale companiilor cotate la bursă, ceea ce le face mai puțin expuse la impactul sancțiunilor străine. De asemenea, Rusia urmărește să blocheze exporturile de zahăr, grâu și porumb pentru a-și proteja piața internă, în timp ce prețurile, determinate de criza ucraineană, cresc vertiginos pe piețele internaționale.
Deocamdată, singurul colac de salvare este China, după ce jumătate din rezervele de aur și valută ale Băncii Rusiei - aproximativ 300 de miliarde de dolari - au fost înghețate ca urmare a sancțiunilor.
Fără menajamente, ministrul de finanțe Anton Siluanov a precizat că Moscova pariază totul pe "yuanul chinezesc, o monedă de rezervă fiabilă". "Vom folosi o parte din rezervele de aur și de valută denominate în yuani" ca "sursă a rezervelor valutare ale țării noastre".
Moscova a decis că acestea pot fi declarate în faliment "în termen de 3-6 luni", cu o procedură rapidă care implică "administrarea temporară accelerată și vânzarea companiilor". Un "mecanism special", l-a numit Siluanov, care sună a represalii și pare să certifice ultimele zvonuri potrivit cărora Rusia nu ar ezita să aresteze directorii companiilor occidentale care critică Moscova și să confiște activele companiilor care fug din țară.
India ia în considerare acceptarea unei oferte rusești de a-i cumpăra țiței și alte materii prime la preț redus, potrivit BBC, care citează două surse indiene citate de Reuters. India, care importă 80% din petrolul său, cumpără de obicei între 2 și 3% din livrările sale din Rusia, dar, având în vedere că prețul petrolului este în creștere, guvernul indian ar încerca să își reducă costurile cu energia prin recurgerea la piața rusă. În plus, se pare că între cele două țări se lucrează la stabilirea unui mecanism de schimb rupie-rubla.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News