În scrisoarea trimisă către Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și datată 12 noiembrie, semnatarii susțin că un astfel de discurs ar reprezenta un "angajament puternic față de revigorarea" legăturilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Solicitarea vine într-un moment în care viitorul relațiilor dintre cele două puteri este incert, pe fondul revenirii lui Donald Trump la conducerea SUA.

AfD, cunoscut pentru pozițiile sale eurosceptice și de extremă dreapta, face parte din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN) din Parlamentul European, alături de alte formațiuni similare din diverse state membre.

Scrisoarea a fost semnată de René Aust, europarlamentar german din partea AfD, și Stanislaw Tyszka, eurodeputat polonez, ambii deținând funcția de copreședinți ai grupului ESN. Printre semnatari se numără și Christine Anderson, o altă reprezentantă proeminentă a AfD, membră în comitetul executiv al acestui grup politic.

Deocamdată, nu au fost oferite reacții publice din partea Robertei Metsola sau a altor reprezentanți ai conducerii Parlamentului European în legătură cu această propunere. Echipa de comunicare a acesteia a precizat însă că toate propunerile primite de la grupurile politice sunt luate în considerare și analizate în detaliu.

Biden a fost invitat oficial, dar nu a onorat invitația

Se știe, de asemenea, că președintele american în exercițiu, Joe Biden, are deja o invitație deschisă pentru a ține un discurs în fața Parlamentului European, invitație care, deocamdată, nu a fost onorată.

Îngrijorările legate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă sunt împărtășite de diverse grupuri din Parlamentul European, care privesc cu scepticism schimbările potențiale în politica externă americană. În timpul mandatului său anterior, Trump a fost perceput ca un lider care a deteriorat relațiile cu aliații europeni, punând sub semnul întrebării angajamentele SUA față de partenerii săi din NATO și abordând cu reticență problemele legate de schimbările climatice și comerțul internațional.

Una dintre cele mai mari temeri exprimate de oficialii europeni este legată de posibila reducere sau chiar întrerupere a sprijinului militar acordat Ucrainei. Această măsură ar putea avea un impact major asupra situației geopolitice din regiune, deoarece ar putea forța guvernul de la Kiev să accepte concesii substanțiale față de Rusia, într-o perioadă în care războiul din estul Europei continuă să facă victime și să provoace distrugeri semnificative.

Victoria lui Trump și iminența sfârșitului mandatului lui Biden, un susținător al relațiilor strânse între SUA și UE, ridică semne de întrebare privind viitorul cooperării transatlantice. În timp ce administrația Biden a pus accent pe alianțele tradiționale și pe sprijinirea partenerilor europeni, mulți oficiali din Bruxelles se tem că o revenire a lui Trump ar putea reface vechile tensiuni, readucând Europa într-o stare de incertitudine și neliniște diplomatică.

Propunerea AfD de a-l invita pe Trump să vorbească în fața Parlamentului European ar putea semnala o încercare de a crea o punte de dialog între forțele politice mai conservatoare din Europa și viitoarea administrație americană. Cu toate acestea, ideea este controversată și probabil va întâmpina rezistență din partea grupurilor politice moderate și pro-europene, care văd în această inițiativă o posibilitate de a legitima discursurile populiste și eurosceptice în inima democrației europene.

Concluzia pe care mulți analiști o trag din această situație este că relațiile UE-SUA se află într-un punct de cotitură. Discursul lui Donald Trump, dacă va avea loc, ar putea seta tonul pentru noile relații transatlantice și ar putea influența percepțiile politice și strategice în viitorul apropia

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News