Măsura, programată pentru 2026, vine în plină campanie de recâștigare a sprijinului public, într-un climat politic tensionat și cu alegeri care se anunță decisive pentru viitorul său politic.

Premierul Viktor Orban a anunțat o creștere de 11% a salariului minim începând cu 2026, în urma unui acord dintre sindicate și patronate. Decizia apare într-un moment în care Guvernul de la Budapesta este forțat să-și revizuiască în scădere previziunile economice pentru anii următori, pe fondul unei stagnări economice prelungite.

Ungaria traversează o perioadă dificilă: trei ani de creștere aproape zero, costuri energetice ridicate, inflație care încă lasă urme și un climat economic în care investițiile se mișcă lent. Cu toate acestea, Orban accelerează promisiunile sociale, mizând pe o strategie clară înainte de alegeri: mai mulți bani pentru populație, sperând într-un vot favorabil în primăvară.

Alegeri în aprilie și o serie de creșteri salariale fără precedent

Budapesta a anunțat deja măriri în sectorul public, iar salariile din administrație și educație au fost ridicate recent, într-o încercare de a impulsiona consumul intern. Acum, Orban adaugă piesa centrală a puzzle-ului electoral: majorarea salariului minim pentru toți angajații din Ungaria.

Conform declarațiilor sale, salariul minim va ajunge la 322.800 forinți pe lună, echivalentul a aproximativ 987 de dolari, în timp ce salariul minim pentru angajații calificați va crește cu 7%, urcând la 373.200 forinți.

Pe hârtie, măsurile pot părea un impuls pentru economia internă, însă semnalul transmis mediului de afaceri este complicat.

Analiștii trag un semnal de alarmă: marile companii se pregătesc pentru un an dificil. Cu o creștere economică estimată la doar 2% în 2026, acestea se confruntă cu o realitate dură,costuri salariale mai mari, dar fără o perspectivă reală de creștere accelerată.

„Companiile vor fi totuși împinse într-o poziție dificilă”, avertizează Peter Virovacz, analist la ING. El subliniază că o creștere a salariilor de aproape 10% într-o economie care nu avansează este greu de susținut. Consecințele pot fi dintre cele mai neplăcute: fie scumpiri în lanț pentru a acoperi costurile, fie reduceri de personal.

În acest context, Ungaria riscă să intre într-o spirală în care populația câștigă mai mult doar pentru a plăti prețuri mai mari, iar companiile își pierd competitivitatea.

Deficit în creștere și avertismente privind stabilitatea financiară

Fitch, una dintre cele mai importante agenții de rating, avertizează că situația fiscală a Ungariei devine tot mai fragilă. Guvernul lui Orban a recunoscut recent că deficitul bugetar va rămâne la un nivel ridicat,în jur de 5% din PIB,în 2025 și 2026.

Erich Arispe, șeful diviziei de ratinguri suverane pentru Europa emergentă din cadrul Fitch, atrage atenția că aceste deviații bugetare sunt mai mari decât anticipau specialiștii. Analiza inițială vedea un deficit de 4,6% pentru 2025 și o consolidare spre 4% în 2026. În schimb, guvernul de la Budapesta pare să împingă limitele, stimulând economia cu măsuri costisitoare înainte de alegeri.

„Revizuirea previziunilor privind deficitul este mai mare decât am anticipat”, a subliniat Arispe, sugerând că dinamica actuală ridică semne de întrebare asupra sustenabilității politicilor fiscale ale Ungariei.

Comparativ cu regiunea, Ungaria aleargă într-un ritm riscant

În Polonia, de exemplu, salariul minim va crește doar cu 3% în 2026, pe fondul unei economii care avansează cu 3,5%. Ungaria, în schimb, încearcă să ridice salariile într-o economie mult mai lentă.

Această diferență de ritm poate transforma Ungaria într-un caz aparte: o țară care vrea să ofere mai mult cetățenilor ei, dar riscă să își suprasolicite economia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News