Studiul, cunoscut sub numele de Studiul privind autoritarismul, coordonat de cercetătorii Oliver Decker și Elmar Brahler, scoate la iveală o scădere abruptă a satisfacției față de democrația din Germania, comparativ cu datele din anii anteriori.

Conform cercetării, doar 42,3% dintre germani au declarat că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în Republica Federală Germană. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de 57,7% înregistrată cu doi ani în urmă și marchează cel mai scăzut nivel de satisfacție de când a fost lansat proiectul în 2006. Această tendință reflectă o eroziune profundă a încrederii în sistemul democratic actual al țării.

Nemții din est și mai nemulțumiți de democrație 

Diferențele regionale sunt, de asemenea, marcante. În estul Germaniei, doar 29,7% dintre cei intervievați s-au declarat mulțumiți de democrație, o proporție considerabil mai mică decât cea din vestul țării, unde procentul atinge 45,5%. Această discrepanță evidențiază persistența unor diviziuni socio-politice între fostele regiuni ale Germaniei de Est și de Vest, un aspect ce continuă să influențeze percepțiile asupra instituțiilor democratice.

Autorii studiului subliniază că Germania traversează o perioadă de "dezvoltare incertă", una în care percepțiile populației sunt modelate de multiple provocări sociale, economice și politice. Cu toate acestea, raportul remarcă un aspect pozitiv: deși scepticismul față de democrație crește, nu există încă dovezi concludente că soluțiile autoritare sau de extremă dreapta beneficiază de un sprijin semnificativ din partea populației. Această concluzie este esențială în contextul în care Europa a cunoscut o ascensiune a mișcărilor naționaliste și autoritare în ultimul deceniu.

Un fenomen care îngrijorează cercetătorii este însă tendința de "evadare" în fața realității. Aceasta se manifestă printr-un interes crescut pentru superstiții, teorii ale conspirației și practici ezoterice. Această căutare de alternative la explicarea lumii, care nu se bazează pe știință sau fapte, este văzută ca un simptom al unui climat general de neîncredere în instituțiile tradiționale și, implicit, în democrație.

Studiul a implicat interviuri cu 2.500 de persoane, desfășurate la domiciliul acestora, pe o perioadă cuprinsă între martie și mijlocul lunii iunie 2024. Metoda folosită, bazată pe interviuri față în față, oferă o perspectivă mai nuanțată asupra opiniilor publicului, permițând participanților să exprime în detaliu preocupările și nemulțumirile lor. Rezultatele reflectă nu doar opiniile germane în prezent, ci și tendințele care ar putea contura viitorul pe termen lung al climatului politic și social din țară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News