Oficialul a afirmat că negocierile se află „foarte aproape” de un rezultat concret, iar dificultățile rămase ţin de două puncte esenţiale: statutul regiunii Donbas şi viitorul centralei nucleare Zaporojie. Declarațiile au fost transmise duminică de Reuters, pe fondul intensificării discuțiilor diplomatice dintre Washington, Kiev și Moscova, relatează Agerpres. 

Rusia a declanșat invazia pe scară largă în februarie 2022, după opt ani de conflict între separatiștii susținuți de Moscova și armata ucraineană în Donbas, format din regiunile Donețk și Lugansk. De atunci, războiul a devenit cel mai sângeros conflict european de la Al Doilea Război Mondial, iar confruntarea geopolitică dintre Rusia și Occident a atins cel mai înalt nivel de tensiune din perioada Războiului Rece.

Kellogg, general-locotenent în retragere, a vorbit la Forumul Național de Apărare Reagan, descriind stadiul negocierilor ca fiind în „ultimii 10 metri” drept faza cea mai grea, în care se decide soarta termenilor finali. Potrivit acestuia, soluționarea chestiunilor teritoriale, în special viitorul Donbasului, și stabilirea unui regim clar pentru centrala nucleară Zaporojie, aflată sub control rusesc, sunt ultimele obstacole majore.

„Dacă vom rezolva aceste două probleme, cred că restul lucrurilor se vor rezolva destul de bine”, a spus Kellogg, adăugând: „Suntem aproape. Suntem foarte, foarte aproape.”

Oficialul american a subliniat că bilanțul victimelor este „oribil” și fără precedent pentru un război regional modern. Estimările sale indică peste două milioane de victime totale, morți și răniți, suferite de ambele tabere.

Nici Kievul, nici Moscova nu publică date credibile privind pierderile, iar fiecare acuză cealaltă parte că manipulează cifrele.

Rusia a cucerit 20% din teritoriul Ucrainei 

În prezent, Rusia controlează aproximativ 19,2% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, întreaga regiune Lugansk, peste 80% din Donețk, aproximativ 75% din Herson și Zaporojie, dar și zone din Harkov, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk.

Un proiect neoficial al unui acord de pace în 28 de puncte, despre care s-a spus ulterior că ar avea 27, a circulat luna trecută și ar fi stârnit îngrijorare la Kiev și în capitalele europene.

Potrivit informațiilor apărute, documentul ar răspunde unor cerințe ale Moscovei, precum menținerea controlului asupra unei cincimi din Ucraina, limitări impuse armatei ucrainene și garanții privind extinderea NATO. Conținutul exact nu a fost făcut public, însă Kremlinul a confirmat că a fost împărțit în patru capitole.

Conform propunerilor inițiale, centrala nucleară Zaporojie – cea mai mare din Europa – ar urma să fie repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia. În acest moment, toate reactoarele centralei sunt în „oprire la rece”.

Situația diplomatică a accelerat în ultimele zile. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă o convorbire telefonică „lungă și substanțială” cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, alături de Jared Kushner, ginerele președintelui american.

Kremlinul a transmis vineri că se așteaptă ca Kushner să joace un rol central în elaborarea unui posibil acord final.

Cu toate aceste semnale, rămâne neclar cât de repede ar putea fi anunțat un rezultat oficial. Totuși, mesajele publice ale emisarior americani indică faptul că presiunile diplomatice cresc rapid și că, pentru prima dată după aproape trei ani de război, marile puteri sugerează că finalul ar putea fi „foarte aproape”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News