Născut pe 5 ianuarie 1982, în municipiul Botoşani, Ionuț Miorcăneanu a fost elev al Școlii Generale nr. 13 din oraș, transmite botosaneanul.ro. În anul 2001 a absolvit Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe” Botoșani. În același an, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în vremea păstoririi sale ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, părintele Ionuț a fost hirotonit preot pe seama Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Borolea, comuna Hănești, Protopopiatul Săveni. Un an mai târziu, începând cu data de 1 iulie, a fost transferat ca preot paroh la Parohia „Sfinții Voievozi” Tudor Vladimirescu.
Vestea trecerii la Domnul a părintelui Ionuț a întristat nu doar comunitatea din Tudor Vladimirescu. Mesajele din întreg județul, dar și din țară, exprimă dragostea de care a fost înconjurat părintele, fapta bună care l-a însoțit mereu.
Unul dintre cei care au vorbit, duminică seara, despre plecarea dureroasă a părintelui Ionuț Miorcăneanu este și preotul protopop Constantin Macuc: „Astăzi a plecat către Dumnezeu un bun coleg și prieten: părintele Miorcăneanu Ionuț, de la parohia Tudor Vladimirescu. Cei care l-au cunoscut îl știu de o eleganță rară, timid, respectuos, răbdător, cu credință, cu bun simț. Om de cuvânt și de onoare! A dus ani de zile greul unei parohii misionare, fiind om al faptelor! O biserică restaurată, o casă parohială, o casă praznicală, un foișor și o troiță la Tudor Vladimirescu, o biserică construită din temelii la Sărata Basarab, vor vorbi și aminti despre el în timp... Credința, priceperea, efortul, dragostea de Dumnezeu și de enoriași se văd și fizic în urma lui!
A fost un factor de echilibru și un luptător pentru Ortodoxie în linia întâi! Rămân în urmă o soție îndurerată și trei copii. Alături de ei și noi, toți care te-am cunoscut, te vom plânge și ne vom ruga pentru tine, frate dragă și bun camarad! Probabil aceleași sentimente îi vor încerca și pe enoriașii pe care i-ai păstorit cu atâta dragoste! Ai plăcut și Celui Care a avut încredere în tine și ți-a încredințat atâtea suflete spre mântuire, încât a considerat că la 40 de ani ostenelile tale trebuie să înceteze și meriți să îți iei răsplata! "Fericiți cei morți, cei ce de acum mor întru Domnul! Da, grăiește Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin după ei!" (Apoc. 14, 13) Domnul Dumnezeu să te așeze cu drepții și să te ierte de cele ce ca un om ai greșit în viață!”
Numeroși enoriași au preluat și au distribuit una dintre poeziile scrise chiar de către părintele Ionuț. Poemul se numește „Ieri”:
Am vrut să bat în porți de stele
Să urlu-n lună, să-i dau foc
Dar rătăceam ca-ntr-o clepsidră -
Nisipul umed stă în loc.
Am vrut să prind în lanțuri veri
Să-nghit prin ceară lumânări
Dar mă certau crinii din curte,
Roși trandafiri rosteau ocări.
Aveam și aripi de lumină
Și ochii mari de infinit
Gustând din păpădie vântul
Mânjeam bătrânul antracit.
Azi nu e ieri, nici azi nu-i mâine,
În ploi de vară crește gerul
Din timp, cu lut, mă-mbracă eul
Mă naște viața, mă-nghite cerul!
(Autor: Ionuț Miorcăneanu)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News