5% dintre angajații de la noi din țară lucrează la „gri”. În cifre absolute, asta înseamnă că aproape 300.000 de oameni au contracte pe o sumă mai mică decât cea încasată, relatează Digi24. De cele mai multe ori, este vorba despre salariul minim pe economie, arată datele celui mai recent Eurobarometru, care plasează România pe locul 6 la nivel de Uniune Europeană la acest capitol. Fruntașii muncii la „gri” sunt însă olandezii.

Veniturile nedeclarate în România sunt, în medie, în valoare de 300 de euro. Dacă o astfel de sumă ar fi taxată, atunci angajatorul ar trebui să platească încă 208 euro sub formă de contribuții și impozit pe venit.

Autoritățile de la Bruxelles spun că fenomenul muncii nedeclarate este mult mai răspândit și estimează că valoarea economiei subterane ajunge și până la 20% din PIB-ul european.

Acest tip de muncă este foarte greu de dovedit, și nu doar pentru că România nu are o legislație în acest sens. De cele mai multe ori, angajații acceptă să aibă pe cartea de muncă salariul minim pe economie, iar diferența să o primească în mână.

Pe termen lung, acest tip de plată are un efect negativ tot asupra angajatului, și asta pentru că va avea o pensie mică din cauza contribuției sale reduse. De partea cealaltă, angajatorul spune că este tentat să propună acest tip de plată din cauza fiscalității ridicate.

Topul țărilor unde angajații lucrează la gri

1. Olanda – 7%
2. Ungaria – 6%
3. Grecia – 6%
6. România 5%

sursa: Eurobarometru

Cine e românul care muncește la gri

- are între 15 și 24 de ani
- este bărbat
- lucrează în servicii

(sursa: Eurobarometru)

Creștere de cinci ori a numărului de angajați cu salariu minim

„România este pe primul loc în Europa la număr de angajaţi plătiţi cu salariul minim, respectiv 1,6 milioane de oameni. Am avut în acest an 120.000 de locuri de muncă noi, majoritatea pe perioadă nedeterminată. Dintre acestea, 47.000 sunt cu salariul minim. În ultimii 10 ani, am înregistrat o creştere de cinci ori a numărului de angajaţi cu salariul minim. Sunt cifre îngrijorătoare”, a declarat vineri ministrul muncii, Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, cel mai dezavantajat este angajatul, pentru că va fi afectat la pensie sau când vrea să-şi facă un credit, însă afectat va fi şi bugetul statului, precum şi mediul economic, prin distorsionarea concurenţei.

Domeniile unde se practică munca nedeclarată

Cele mai multe cazuri de muncă nedeclarată au fost găsite în domeniile construcţii, brutărie, protecţie şi pază, depozite şi service, spălătorii, comerţ, notarial, birouri de avocatură şi arhitectură.

Ministrul a dat exemplu cazuri din construcţii unde angajaţii au contracte de două ore, ceea ce ridică suspiciuni asupra legalităţii activităţii lor.

Ministerul Muncii şi Inspecţia Muncii au demarat o campanie naţională de verificare a agenţilor economici, cu scopul de a combate fenomenul muncii la negru. Semnalul pe care Ministerul Muncii îl dă în piaţă este că trebuie să pună punct practicii utilizării salariului minim ca o formă incorectă de plată a angajaţilor. Corectitudinea în relaţiile de muncă înseamnă zero toleranţă faţă de munca la negru şi munca la gri, care afectează atât angajatul şi angajatorul, cât şi statul, a arătat Raluca Turcan.

„Campania va începe luni şi se va finaliza în decembrie. În fiecare săptămână vom controla câte un domeniu susceptibil unde incidenţa muncii nedeclarate este mare. O să începem în construcţii, servicii de panificaţie, pază şi protecţie”, a anunțat, la rândul său, Dantes Bratu, inspector general în Inspecţia Muncii.

„În momentul în care apelezi la astfel de subterfugii se creează și concurență neloială, și beneficii pentru angajator. Nu mergem cu biciul peste angajatori, nu mergem chitiți să impunem amenzi, mergem să apărăm un drept al angajatului”, a spus Raluca Turcan.

Statul român pregătește amenzi pentru munca nedeclarată

Autoritățile din România spun că vor ca astfel de practici să fie sancționate inclusiv prin schimbări legislative.

„Vrem să ne asigurăm că această condiţie absolut necesară a corectitudinii pe piaţa muncii este respectată şi că atât angajaţii, cât şi angajatorii înţeleg că munca la negru sau la gri nu îi ajută, ci îi păgubeşte. Am demarat deja discuţiile pe marginea acestui subiect cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, urmând ca în perioada următoare să avem deja o serie de propuneri comune”, a anunțat ministrul muncii.

„Intenționăm chiar o modificare legală prin care să definim munca subdeclarată, să o introducem în Codul muncii ca și contravenție plătită de către angajator, astfel încât omul să aibă responsabilitatea declarațiilor pe care le face în fața inspectorului muncii”, a declarat vineri ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan.

Inspectorii de muncă au dat sancțiuni în valoare de aproape 50 de milioane de lei, în cea mai mare parte pentru munca la negru sau nedeclarată. Ministrul Muncii, Raluca Turcan, spune însă că mare parte din amenzi nu au ajuns încă la bugetul statului. „Inspecţia Muncii a dat amenzi de 51,1 milioane de lei în primele şapte luni ale acestui an pentru firmele care plăteau oameni la negru, însă mare parte din această sumă nu a fost colectată de ANAF”, a afirmat, vineri, Raluca Turcan.

„O problemă este că mare pare a acestor amenzi este necolectată şi m-am adresat ANAF astfel încât să găsim o posibilitate să creştem gradul de colectare. Inspectorii se simt neputincioşi, chiar umiliţi, dacă aceste amenzi nu se colectează. Suntem deschişi la colaborare, nu mergem cu biciul peste angajator, ci să apărăm dreptul angajatului”, a insistat Turcan.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News