În cadrul dezbaterii, dr. Bassam Al-Shlul ne-a dat o informație foarte interesantă. A zis că sunt aproximativ 15.000 de absolvenți iordanieni ai instituțiilor de învățământ superior din România. Este o cifră fabuloasă care arată că străinii au încredere în sistemul nostru de educație.

Circa 15.000 de absolvenți iordanieni ai instituțiilor de învățământ superior din România sunt respectați și apreciați în domeniile în care își desfășoară activitatea, ocupă funcții importante în statul iordanian și sunt, astfel, valoroase puncte de sprijin pentru activitatea ambasadei României din Amman și, în cadru mai larg, pentru consolidarea cooperării bilaterale în diferite domenii de interes comun.

Număr mare de medici

De altfel, sunt foarte mulți medicii iordanieni care au absolvit Facultatea de Medicină în România. Peste 15.000 de absolvenţi iordanieni din România s-au remarcat în viața profesională şi politică în Iordania. Practic avem o mică Românie în Iordania pentru că sunt multe familii mixte, copiii fiind deja adolescenţi, bilingvi, care ar vrea să vină, de asemenea, să studieze în țara noastră.

Sunt oameni excepţionali care iubesc România cu tot sufletul lor. Despre ei a vorbit și Dr. Bassam Al-Shlu.

„Sunt apropiat de această țară iubită, România. Suntem aproximativ 15.000 de absolvenți iordanieni în România. Acum o parte din ei sunt în diaspora. Există o legătură strânsă între România și Iordania”, a zis Dr. Bassam Al-Shlul la DC News în cadrul dezbaterii „Bogățiile României din Diaspora!" 

Statutul fiecărui român care a trecut peste graniță, cu scopul de a se stabili în străinătate, s-a schimbat semnificativ

În noul context global și mai ales după 1990, când România a aderat la cele mai importante organisme  internaționale și a devenit, după mari eforturi politice, parte cu drepturi egale în alianțe occidentale, statutul fiecărui român care a trecut peste graniță, cu scopul de a se stabili în străinătate, s-a schimbat semnificativ.

De la imaginea românului care pleca, refugiat din cauza condițiilor politice sau sociale, la cetățeanul european, care călătorește folosind cartea de identitate și având contract de muncă, până la dezideratul Schengen, s-au făcut pași semnificativi.

Cu toate acestea, modul în care sunt văzuți și se văd românii de dincolo de graniță, a rămas, la modul general, sub statutul pe care aceștia îl au.

Unul dintre cele mai importante instrumente de ajustare a imaginii românilor stabiliți peste graniță, alături de sport, este cultura.

Legitimarea românilor prin cultură, ca grup și alipirea imaginii lor la simboluri instituționale culturale care îi reprezintă și care funcționează în străinătate, va putea face trecerea mult mai rapid, la un alt tip de percepție a comunităților de români aflate în străinătate.

Din acest motiv, este esențială deschiderea unui proces de conștientizare a sprijinului de care românii din Diaspora, pot beneficia prin cultură. De asemenea, o cartografiere a principalelor entități românești culturale, aflate peste hotare, adevărate puncte de reper identitar ale celor care trăiesc departe de casă, dar iubesc limba și cultura română.

Românii din diaspora vor găsi în cultura română un aliat și o înlesnire a vieții și a stării lor de bine în străinătate, cultura având puterea de a micșora din punct de vedere psihologic și afectiv, distanțele geografice și interpersonale.

Urmărește dezbaterea aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News