În timp ce profesorii din România nu doar că au reuşit, prin solidaritatea lor fără precedent, să convingă Guvernul de la Bucureşti să le mărească salariile, dar au mobilizat şi societatea de partea lor, în Ungaria, protestele nici nu sunt adevărate greve din cauza legislaţiei FIDESZ, şi puţini oameni au participat la acţiunile de nesupunere civică care au implicat concedieri şi reduceri salariale, iar comunitatea de profesori a rămas divizată. Adoptarea legii statutului, numită de mulţi drept legea răzbunării, a fost contestată de aproape mai puţini oameni ca niciodată.

"Contractele noastre au fost suspendate pe durata grevei, astfel încât cei care au ales această formă de protest au renunţat şi la salariul lor pentru această perioadă. Deşi relativ puţini profesori din şcoala noastră sunt membri de sindicat, aproape toţi colegii ni s-au alăturat, indiferent dacă sunt sau nu membri de sindicat. S-a întâmplat ceva ce a mişcat întreaga comunitate didactică" - a conturat situaţia de bază profesorul din Cluj-Napoca pentru nepszava.hu, titrează Rador.

S-a întâmplat ceva ce a mişcat întreaga comunitate didactică

În această privinţă, România nu a fost la fel de divizată din punct de vedere politic ca Ungaria. Toată lumea a fost de acord cu faptul că este necesară o creştere salarială, dar s-a discutat mai mult despre momentul în care aceasta ar trebui să aibă loc. Pe de altă parte, momentul grevei a fost foarte bine ales, deoarece adevărata miză a grevei profesorilor este la finalul anului şcolar, când se desfăşoară examenele, a declarat János Lukács.

Profesorul a mai adăugat că Guvernul de la Bucureşti a promis anterior că va alinia salariile profesorilor debutanţi la salariul mediu naţional, dar acest lucru a fost ulterior eliminat din proiectul de lege, ceea ce i-a înfuriat pe profesori, iar profesorul din Cluj spune că "dacă nu faci profesia atractivă pentru tineri, ei pur şi simplu nu vor deveni profesori".

Dar asta nu e tot, seria grevelor naţionale nu au avut loc doar pentru bani, ci şi pentru a creşte stima socială a profesorilor. Deşi au existat îndoieli, majoritatea părinţilor şi elevilor au fost de partea profesorilor, aşa cum au dovedit zecile de mii de oameni care au protestat în Bucureşti.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News