Neoficial însă, numărul este mult mai mare. Peste 40% dintre adulţii plecaţi nu vor să se întoarcă în România, arată datele ultimei cercetări făcute de organizaţia Salvaţi Copiii România.

Peste 21.000 de copii români au părinții plecți în străinătate

În judeţul Vrancea, aproape 3.000 de elevi, de la învăţământul preşcolar şi până la liceu au cel puţin unul din părinţi în străinătate, iar 578 sunt în grija altor rude, pentru că ambii părinţi au plecat pe durată lungă în afara ţării, potrivit Rador.

Începând cu perioada anilor 1990, mulţi dintre vrânceni au plecat peste hotare în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Dacă unii au rămas în ţări precum Italia, Germania, Spania sau Marea Britanie alături de copii, alţii au preferat să îi lase în grija celor rămaşi acasă.

Separarea de părinţii plecaţi la muncă în afara ţării a adus şi probleme de adaptare la mediul şcolar, de socializare şi determină necesitatea unei consilieri individuale sau de grup. În evidenţa cabinetelor de asistenţă psihopedagogică din judeţ sunt peste 700 de elevi în această situaţie în anul şcolar 2022-2023.

Mai mult de jumătate dintre elevi ar vrea să plece definitiv din ţară

Mai mult de jumătate dintre elevi ar vrea să plece definitiv din ţară şi doar 1 copil din 3 are încredere că autorităţile ar rezolva o situaţie de abuz, arată un alt studiu Salvaţi Copiii.

55% dintre copiii care sunt în şcoala gimnazială sau în liceu îşi doresc să se stabilească în străinătate, în vreme ce o treime dintre ei şi-ar dori să studieze în altă ţară. Cauzele sunt multiple, însă în fruntea clasamentului stau oportunităţile legate de educaţie şi nemulţumirea sau neîncrederea faţă de condiţiile de viaţă din România, arată datele unei anchete sociologice derulate de organizaţia Salvaţi Copiii.

Neîncrederea în autorităţi este foarte mare în rândul minorilor. Doar puţin peste o treime dintre ei admit că în faţa unui abuz ştiu cui să ceară ajutorul şi şi-ar pune nădejdea în acea persoană sau instituţie de referinţă. Şi asta în condiţiile în care 65% dintre copii pot să recunoască o situaţie de abuz.

În ceea ce priveşte gradul de toleranţă al celor care au mai puţin de 18 ani, datele prezentate acum arată că în zece ani a crescut procentul elevilor care ar fi de acord să aibă un coleg de clasă sau de bancă rom, un coleg cu dizabilitate fizică sau unul cu HIV. A scăzut însă proporţia celor care ar accepta să fie colegi cu copii cu probleme de sănătate mintală. Dintre celelalte categorii expuse riscului de discriminare, cel mai ridicat nivel de toleranţă se manifestă faţă de copiii refugiaţi şi de cei din sistemul de protecţie.

Ancheta Salvaţi Copiii România a fost făcută în perioada noiembrie-decembrie 2022, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din copii de gimnaziu şi liceu, iar marja de eroare este de plus, minsus 3%, la un nivel de încredere de 95%, potrivit Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News