DCSport.ro
25 dec 2024, 13:06
Poți descărca aplicația:
Publicitate
„Încă mai există un vânt de libertate, curaj, generozitate și inteligență care mi se pare relativ absent în Occident“, rezumă Romain în câteva cuvinte părerea sa despre România.
În prezent el și iubita sa, Irina, locuiesc în Franța. El este specializat în restaurarea patrimoniului finalizată în iunie 2022. „Mă specializez din ce în ce mai mult în zidăria de piatră seacă (adică fără mortar), această activitate fiind cea care mă fascinează cel mai mult în gama de specialități ale construcțiilor vernaculare, atât din motive de afinitate cu materialul, cu practica în sine, cât și din motive intelectuale, ecologice, chiar spirituale. Este o practică prin care s-ar putea recrea într-un fel o legătură cu moduri de viață rurale pe care le-am uitat și care ar putea restabili o mică continuitate istorică în lumea noastră modernă foarte dezbinată. În orice caz, așa sper“,spune Romain, care se declară fascinat că a descoperit acest meșteșug practicat încă în România.
După o carieră în lumea desenului și a graficii, de a dorința de a deveni desenator de benzi desenate și/sau ilustrator, a renunțat, după studii, la pasiunea sa pentru a lucra ca grafician și designer web. „Cu toate acestea, pasiunea pentru linie și pentru desen a rămas, iar într-o zi, în curând, sper să realizez o colecție de desene despre România“, mai spune Romain.
Tânărul francez spune că a ajuns prima dată în România în mai 2018, după o româncă pe care o cunoscuse cu câteva luni mai devreme în Franța. „O poveste care s-a încheiat în 2019, dar care mi-a dat motivația necesară pentru a învăța limba română și pentru a-mi face un loc în țară. Descoperirea așa-numitei culturi românești "tradiționale" (mai ales în ceea ce privește prelucrarea lemnului) a fost un adevărat punct de cotitură. Recunosc cu ușurință, fără să fiu retrograd și asumându-mi o anumită atracție pentru un anumit exotism, că această Românie este cea care îmi vorbește, universul cultural țărănesc concret și simbolic, mai degrabă decât România înghițită de noile tehnologii și de cultul bunurilor. Lucrurile se schimbă foarte repede astăzi, iar următorul deceniu va fi decisiv pentru destinul cultural al României“.
Va reuși țara să-și păstreze vie și reînnoită cultura specifică și autentică sau va fi muzealizată, așa cum se întâmplă cu majoritatea culturilor regionale din Europa de Vest? „Pentru aceasta, nu este suficient să păstrăm pur și simplu lucrurile așa cum sunt, ci trebuie să înțelegem și să iubim și fundamentul spiritual și antropologic care, în asociere cu geografia, a dat naștere unui repertoriu de forme, culori, sunete și activități umane“, mai spune Romain.
Transilvania a fost regiunea care l-a atras cel mai mult, așa că s-a stabilit în aceste regiuni, „pentru aventură, din motive intelectuale și spirituale, dar și din afinitate“. „Am întâlnit unii dintre cei mai inspirați oameni pe care i-am cunoscut vreodată, printre care și actuala mea parteneră, Irina. Încă mai există un vânt de libertate, curaj, generozitate și inteligență care mi se pare relativ absent în Occident. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult în România a fost tocmai această rezistență și umorul multora în fața unor situații care i-ar lăsa pe mulți occidentali în suferință“, apreciază Romain.
Din 2018 și până sfârșitul lui 2021 a lucrat ca ucenic tâmplar la Sibiu, apoi pe șantierele de construcții de case cu structură din lemn ca muncitor, în Maramureș, apoi în împrejurimile Brașovului. „Am mai lucrat puțin, după pandemia Covid, la o mică firmă producătoare de produse pe bază de plante medicinale. Chiar în România am simțit nevoia să mă orientez către o muncă manuală care să-mi ofere posibilitatea de a fi mai puțin dependent de mediul urban. Iar la sfârșitul lui 2021 m-am întors în Franța pentru a mă forma în zidărie pentru clădiri vechi, în Provence“, explică Romain într-un interviu pentru Le Petit Journal.
Un aspect al României care l-a surprins în timpul șederii în țara noastră a fost rezistența supraviețuirii în mediul rural a unor „moduri de viață bazate în esență pe resurse locale și ancorate într-o cultură autentică, bogată în semnificații, este ceea ce mi se pare cel mai prețios“. „Există o întreagă mișcare, fără îndoială destul de confidențială, dar foarte reală, de tineri români, legați visceral de această lume rurală, preocupați de receptarea și transmiterea unui know-how meșteșugăresc sau agricol, și care au înțeles că toate aceste cunoștințe și aceste comori naturale constituie bogăția și viitorul lor. Moștenirea culturală și arhitecturală și diversitatea sa reprezintă, de asemenea, o preocupare, și asistăm la formarea unor grupuri de voluntariat pentru salvarea și restaurarea patrimoniului.
Și, în sens mai larg, dar fără a vrea să generalizez, mi se pare că românii au reușit să păstreze un anumit simț al priorităților, dimensiunea spirituală a existenței rămânând foarte importantă pentru mulți. Este ca și cum organul credinței nu s-ar fi atrofiat la ei. În România, totul pare posibil dacă ești perseverent. Nici eu nu încerc să idealizez țara, există și câteva lucruri greoaie în România, desigur, și nu aș vrea să sugerez că nu există niciun motiv pentru o diasporă atât de mare“, consideră Romain.
În prezent, Romain și Irina s-au întors, temporar, în Provence, dar gândul le-a rămas tot la românia, unde se gândesc să se stabilească definitiv. „Încerc în continuare să progresez în domeniul pietrei uscate, în ideea de a mă întoarce foarte curând în România. Întrebarea mea în acest moment este dacă ar fi posibil să dezvolt acolo o activitate de piatră uscată, suficientă pentru a întreține o familie. România nu este o țară europeană în care piatra uscată s-a dezvoltat foarte mult, există o clientelă pentru aceasta? Voi începe un mic sondaj printre prieteni și cunoscuți“, a mi spus el în interviul acordat pentru Le Petit Journal.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
