Cercetarea spune că în acest moment este vorba despre 3.6 milioane de cetățeni români care s-au născut în România și au plecat peste hotare. 

"Trebuie să înțelegem diasporele ca fiind comunități de oameni diferite, plecate dintr-o anumită societate care au în comun un singur lucru: faptul că sunt născuți în aceeași societate. Cât de mare este noua Diaspora românească, cea de după 1989 ? Cifra de luat în seamă pe această chestiune este de undeva dintr-o analiză a Națiunilor Unite și zice ca există 3.6 milioane de români care sunt trăitori în afara României, dar născuți în România. Demografic de aici pornim. Acestea sunt perspectivele. 

Prima mare schimbare este de la Diaspora din perioada comunistă, de exil, la Diaspora centrată pe muncă de după 1989. Acesta este principala schimbare. Și aici sunt variații: una este Diaspora din anii '90, începutul anilor 2000 și alta este Diaspora după încetarea crizei globale din 2009-2010. 

Când a prins cuvântul de Diaspora a prins cheag în spațiul românesc? Să începem de la prezent spre trecut: Frecvența cea mai ridicată în titlu de ziar "Diaspora" apare în 2018, în legătură protestul din 10 august. După aceea, toată perioada cu frecvențe ceva mai mici dar mai ridicate este din 2015 până în 2017 cu mișcări antiguvernamentale. Un punct semnificativ sunt alegerile prezidențiale din 2014 și 2009. Discuția publică a glisat ca și fenomen de la Diaspore pentru bani trimiși acasă, la diaspore de contestat. Diasporele au devenit fenomene vizibile în momentul în care s-au implicat în mișcări de contestare," a explicat profesorul Dumitru Sandu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News