Macron "şi-a exprimat sprijinul pentru trimiterea unei misiuni de experţi ai AIEA la centrală în cel mai scurt timp" şi Putin "şi-a arătat acordul pentru trimiterea acestei misiuni", potrivit unui comunicat al Palatului Elysée. Cei doi lideri nu au mai stat de vorbă din 28 mai, arată Politico.

Misiunea AIEA trebuie să se desfăşoare "pe baza unei evaluări a Naţiunilor Unite, sub control ucrainean. Ea nu va trece prin Rusia, aşa cum au cerut mai întâi ruşii", potrivit unui oficial de la Elysée. Cei doi preşedinţi "vor mai vorbi despre acest subiect în zilele următoare, după schimbul de informaţii dintre echipele tehnice şi înaintea trimiterii misiunii", a precizat Palatul Elysée.

Putin a acuzat armata ucraineană că riscă o "catastrofă de mare anvergură" bombardând centrala ucraineană.

Erau "primele remarci publice [ale preşedintelui rus] despre luptele care au loc în proximitatea centralei nucleare ucrainene", remarcă "New York Times". "Reluând poziţia exprimată de mai multe ori de înalţi oficiali ruşi în ultimele zile", continuă ziarul, liderul a imputat Ucrainei răspunderea tirurilor cu obuze asupra centralei, declarând că aceasta "creează pericolul unei catastrofe la scară mare şi ar putea duce la contaminarea cu radiaţii a unor vaste teritorii".

Tensiunile au mai urcat cu o treaptă" în jurul centralei în cursul verii, cele două părţi acuzându-se reciproc de riscul unei catastrofe nucleare, fiind ţintite instalaţiile, scrie "New York Times", titrează Rador.

Centrala cu şase reactoare - cea mai mare din Europa - este sub controlul trupelor ruse din martie, dar operaţiunile cotidiene sunt asigurate de angajaţi ucraineni sub supravegherea personalului rus al Rosatom, prezent de asemenea în centrală. Actualmente, contextualizează din nou "Politico", doar două reactoare sunt în activitate, după ce bombardamentele de la începutul lunii au dus la oprirea automată a unui al treilea reactor din motive de securitate.

Dacă centrala ar înceta să mai producă electricitate, explică "The Guardian", tehnicienii ar trebui să conteze pe sisteme de alimentare auxiliare pentru a continua să răcească reactoarele, ceea ce creşte riscul de accident. Cotidianul aminteşte că o lipsă în aprovizionarea cu electricitate a dus la accidentul nuclear de la Fukushima, în Japonia, în 2011.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News