"Primul meu obiectiv a fost să stabilesc un dialog direct la un nivel foarte înalt", a explicat Rafael Grossi, revenit de la Antalya, în Turcia, unde s-a întâlnit separat cu miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, în paralel cu discuţiile care au eşuat să încheie un acord de încetare a focului.
"Cele două părţi sunt dispuse să lucreze şi să discute cu AIEA", a salutat el în faţa presei la Viena, sediul agenţiei ONU pentru probleme nucleare, raportând "întâlniri fructuoase, dar nu uşoare".
Rafael Grossi s-a oferit iniţial să călătorească la Cernobîl, scena celui mai grav dezastru nuclear civil din istorie în 1986, dar oferta sa a fost refuzată.
De unde urgenţa "de a se ajunge la un acord-cadru comun pentru consolidarea securităţii instalaţiilor nucleare" ale ţării care are 15 reactoare şi mai multe depozite de deşeuri.
Cernobîl, care a căzut în mâinile ruşilor la 24 februarie, a suferit miercuri o întrerupere a curentului electric. Comunicaţiile telefonice sunt întrerupte, iar la faţa locului sunt blocaţi peste 200 de tehnicieni şi paznici care lucrează zi şi noapte.
La 4 martie, centrala atomoelectrică Zaporojie, cea mai mare din Europa, a suferit lovituri de artilerie provocând un incendiu şi stârnind temeri legate de un dezastru.
Pe de altă parte, AIEA a mai făcut cunoscut miercuri că este "îngrijorată de întreruperea bruscă a transmisiilor de date către sediul central din Viena" de la Zaporojie, a doua zi după o problemă similară la Cernobîl.
Aceste sisteme permit supravegherea de la distanţă a materialelor nucleare şi a activităţilor la faţa locului pentru a preveni proliferarea.
"Observăm o deteriorare, este îngrijorător. Pierdem treptat o cantitate mare de informaţii", a deplâns Rafael Grossi.
De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, şeful Agenţiei ONU a avertizat constant asupra pericolelor conflictului, primul care are loc într-o ţară cu un vast program nuclear.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News