Un studiu pilot, realizat inițial pe 32 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, care s-a concentrat pe relația dintre imaginile creierului și cele asupra burticilor, a fost publicat în august, în jurnalul Aging and Disease. Ulterior, s-au adăugat încă 20 de subiecți. Astfel, echipa de studiu a avut mai multe detalii despre modul în care inflamația abdominală este corelată cu părțile creierului de unde provine boala Alzheimer.

Cercetările au ajuns la concluzia că inflamația cauzată de grăsimea viscerală poate fi legată de stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor. Grăsimea viscerală se ascunde în spatele mușchilor abdominali, profund în abdomen, învăluind organele vitale. Aceasta secretă hormoni și alte molecule, iar studiile spun că grăsimea viscerală este mai activă din punct de vedere metabolic și poate trimite semnale care pot declanșa rezistența la insulină. În schimb, grăsimea cutanată, cea care se regăsește imediat sub piele, nu este asociată cu rezistența la insulină.

Autorul principal al studiului, doctorul Cyrus Raji, profesor asociat de radiologie la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis - SUA, a declarat că cercetarea celor 52 de persoane cu o cantitate mai mare de grăsime abdominală ascunsă, care au o cantitate mai mare de o proteină anormală numită amiloid, care se regăsește într-o parte a creierului despre care se știe că este unul dintre primele locuri în care apare boala Alzheimer, este un real progres. Plăcile de beta-amiloid din creier sunt unul dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer, împreună cu proteina tau.

Ca urmare a studiului, există o diferență și între femei și bărbați, cei din urmă având un raport mai mare de grăsime viscerală decât femeile. O altă descoperire a studiului este relația dintre grăsimea abdominală profundă și pierderea materiei cenușii, într-o parte a centrului de memorie al creierului numită hipocamp. Atrofia creierului este un alt biomarker al bolii Alzheimer, a ținut să precizeze autorul studiului. Noutatea studiului se bazează pe vârsta subiecților, persoane de 40 și 50 de ani, în timp ce toate studiile anterioare erau efectuate pe oameni de 60 și 70 de ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News