Acesta mai este pomenit și în ziua de 30 ianuarie cu ocazia Sărbătorii Sfinților 3 Ierarhi (Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur), dar ziua de 1 ianuarie îi este dedicată în întregime Sfântului Vasile cel Mare și cinstită ca atare.

Peste 513.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 1 ianuarie, la praznicul Sfântului Vasile cel Mare.  
Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 513.186 de români - 435.346 de bărbaţi şi 74.967 de femei. 

Cei mai mulţi bărbaţi sărbătoriţi poartă prenumele Vasile - 413.983. Se mai întâlnesc derivatele Vasilica/Vasilică - 20.208 de persoane, Sile - 438, Sica/Sică - 367, Silica/Silică - 219 şi Vasi - 131.

La femei, cele mai multe sărbătorite sunt cele care au prenumele Vasilica - 74.967. Alte sărbătorite sunt cele care se numesc Vasilca - 1.200, Sica - 827, Silica - 506, Vasila - 317 şi Vasi - 23.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Vasile cel Mare

Ziua de 1 ianuarie este dedicată obiceiurilor rituale a sănătății, belșugului și bunăstării, sorcovei, colindelor, semănatului, plugușorului și bineînțeles, colindatul cu Vasilică. Iată câteva dintre acestea detaliate în paragrafele următoare, precum și specificarea unor superstiții legate de această sărbătoare.

Sorcova este un obicei popular românesc, ce are loc pe data de 01 ianuarie și este specific mai mult copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Se colindă din casă în casă, și, în timpul cântecului, se bate cu sorcova de trei ori umărul persoanei pe care o colinzi, pentru a aduce noroc şi sănătate în noul an. La final, colindătorul primește ceva din partea gazdei (fructe, bomboane, dulciuri etc).

Vechi obicei moldovenesc, plugușorul reprezintă un obicei în care un grup de urători format din patru până la douăzeci de flăcăi sau bărbați recent însurați pleacă din casă în casă să ureze cu plugușorul sau să “hăiască” cum se spune în Moldova. Recitarea textului este însoțită de sunetul clopoțeilor, al buhaiului și de pocnetul bicelor. Ca răsplată, colindătorilor li se dădeau colaci, fructe, bani, cârnați, pentru care se mulțumea.

Semănatul, obicei agrar de Anul Nou, care se practică în Moldova, Muntenia și parte din Oltenia, constă în interpretarea unor colinde pentru noul an. Colindătorii aruncă în casa gazdei semințe de cereale, semn al belșugului recoltelor, fertilitate și sănătate pentru anul ce vine.

Nu dormi de Sfântul Vasile, altfel riști să fii leneș tot anul

Dacă dai de pomană și faci fapte bune în această zi, Sfântul Vasile își va întoarce fața către tine și vei avea noroc.

Pentru a fi curat și sănătos tot anul, spală-te de dimineață pe față și șterge-te cu un prosop curat în care ai pus în prealabil un ban de aur sau argint.

Dacă prima persoană care intră în casă în noul an este bărbat, vei avea noroc.

Tot de Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Se zice că este bine să bei mult vin de Sfântul Vasile, pentru că vei avea sânge în obraz tot timpul anului.

În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Nu dormi de Sfântul Vasile, altfel riști să fii leneș tot anul.

Dacă musafirii care vin în vizită de Sfântul Vasile sunt săraci, sărac îți va fi anul, dacă sunt bogați atunci anul va fi un an îmbelșugat.

Tradiția populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate și de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-și pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci să te păzești să nu te superi, să nu te sfădești, să fii vesel și tot anul așa vei fi”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News