Potrivit bazei de date a Ministerului rus de Interne, poliția rusă i-a inclus pe premierul estonian Kaja Kallas, pe ministrul lituanian al culturii și pe membrii fostului parlament leton pe o listă de persoane căutate pentru distrugerea unor monumente din epoca sovietică.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Kallas este căutată pentru "profanarea memoriei istorice".

Potrivit agenției de stat ruse TASS, oficialii baltici au fost acuzați de "distrugerea monumentelor soldaților sovietici", acte care se pedepsesc cu cinci ani de închisoare în conformitate cu codul penal rus.

De la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Estonia, Letonia și Lituania au demolat majoritatea monumentelor din epoca sovietică, inclusiv cele care comemorează soldații sovietici uciși în cel de-al Doilea Război Mondial.

Cele trei țări au fost cândva conduse de la Moscova, dar acum sunt membre atât ale Uniunii Europene, cât și ale NATO, iar de la invazia rusă în Ucraina au apărut ca susținători fermi ai Ucrainei și critici vocali ai Rusiei.

Guvernele baltice consideră monumentele ca fiind instrumente de propagandă construite de foștii lor stăpâni imperiali.

"Kremlinul speră acum că această mișcare va contribui la reducerea la tăcere a mea și a altora - dar nu va fi așa", a declarat Kallas într-o postare pe platforma de socializare X. "Voi continua să sprijin puternic Ucraina. Voi continua să militez pentru creșterea apărării Europei."

Premierul Spaniei, membru NATO, Pedro Sanchez, i-a răspus lui Kallas pe X: "(Președintele rus Vladimir Putin) nu ne va intimida. Poporul spaniol și Europa vă susțin".

Politicienii din țările baltice riscă să fie arestați dacă trec granița rusă, dar, în caz contrar, declararea lor ca fiind "căutați" este puțin probabil să aibă vreo consecință practică.

Rușii spun că e doar începutul

Șeful Comitetului rus de Investigații, Alexander Bastrykin, a ordonat o anchetă penală ca răspuns la demolarea monumentelor. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat marți: "Acesta este doar începutul".

"Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii de nazism și fascism trebuie să fie urmărite în justiție", a spus ea.

Pe lângă Kallas, au fost trecuți pe listă, potrivit bazei de date a ministerului rus, secretarul de stat estonian Taimar Peterkop, ministrul lituanian al culturii Simonas Kairys și aproximativ 60 dintre cei 100 de membri ai parlamentului leton anterior, care și-a încheiat mandatul în noiembrie 2022.

Kairys a declarat pentru Reuters că ordinul de arestare "înseamnă că am acționat în mod activ și în mod principial".

Premierul leton Evika Silina a declarat reporterilor din Riga că demersul rusesc a fost ilegal și motivat politic, a relatat portalul de știri Delfi. "Declarăm că Letonia nu va ceda în fața unor astfel de încercări de intimidare", a declarat aceasta, citată de Delfi.

Câteva zeci de alți politicieni baltici au fost, de asemenea, adăugați pe lista de urmăriți de Rusia, inclusiv primari, deputați municipali și fostul ministru de interne leton, Marija Golubeva.

Statele baltice au fost anexate de Uniunea Sovietică în 1940 și apoi ocupate de Germania nazistă, înainte de a reveni sub dominația Moscovei ca parte a blocului comunist sovietic, până când și-au recăpătat independența odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.

Kallas a declarat în 2022 că autoritățile estoniene vor demonta între 200 și 400 de monumente. Un monument al unui tanc sovietic din orașul Narva, majoritar rusofil, a fost îndepărtat în august.

În Letonia, o structură de 84 de metri construită pentru a comemora victoria sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial a fost zdrobită cu un buldozer. Alte monumente sovietice au fost îndepărtate în întreaga țară.

Zeci de mii de vorbitori de limbă rusă din Letonia obișnuiau să se adune în fiecare 9 mai în jurul monumentului din Riga, dar adunările lor au fost interzise după invazia Rusiei în Ucraina.

Lituania a îndepărtat zeci de monumente comemorative ale trupelor sovietice în 2022, inclusiv un grup mare de sculpturi într-un cimitir din Vilnius.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News