Autorităţile ruse au blocat site-ul Die Welt, un important cotidian german care publică ştiri despre războiul din Ucraina în limba rusă, transmite duminică dpa.

Utilizatorii de internet din Rusia nu au putut accesa site-ul începând de sâmbătă, potrivit registrului autorităţii ruse de supraveghere a presei Roskomnadzor.

Decizia, pentru care nu a fost furnizată nicio explicaţie, a fost luată la solicitarea Parchetului General.

Die Welt a început să publice ştiri în limba rusă sub titlul "Război în Ucraina" după începerea invaziei forţelor ruse în Ucraina pe 24 februarie.

Ziarul a publicat o ştire despre faptul că site-ul este inaccesibil în Rusia folosind eticheta "cenzură media".

Die Welt a angajat-o pe jurnalista rusă Marina Ovsiannikova în luna martie, după ce aceasta a devenit cunoscută în întreaga lume pentru protestul său în direct la televiziune împotriva războiului.

Ín Rusia, reglementările stricte adoptate de autorităţi impun ca războiul să nu fie descris ca o invazie, ci doar ca o "operaţiune specială". Autorităţile ruse au luat măsuri represive împotriva mass-mediei independente, forţând numeroase site-uri să se închidă. Aceste presiuni au forţat multe instituţii media cu o abordare critică să îşi înceteze activitatea de informare.

Vladimir Putin avertizează în privinţa consecinţelor ''catastrofale'' ale sancţiunilor occidentale pentru piaţa energiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri în privinţa posibilelor consecinţe "catastrofale" ale sancţiunilor occidentale pentru piaţa mondială de energie, relatează AFP.

"O utilizare mai pronunţată a politicii sancţiunilor poate antrena consecinţe încă şi mai grave, fără a exagera, poate chiar catastrofale, pentru piaţa mondială a energiei", a spus liderul de la Kremlin la o întâlnire televizată cu oficiali ruşi.

"Sancţiunile împotriva Rusiei provoacă multe pagube exact ţărilor care le impun", a mai afirmat Putin, o frază pe care o repetă adesea, observând creşterea puternică a preţurilor la energie în ţările occidentale.

El şi-a exprimat satisfacţia că alte ţări producătoare de petrol rezistă cererilor occidentale de a creşte producţia de petrol pentru a compensa petrolul rus boicotat şi a împiedica o creştere a preţurilor.

Ofensiva lansată la sfârşitul lui februarie de Moscova în Ucraina a provocat o ploaie fără precedent de sancţiuni occidentale, între care un embargo asupra petrolului rusesc impus de Bruxelles şi Washington.

Moscova, în replică la sancţiunile occidentale, a redus în ultimele săptămâni livrările de gaze către europeni, mereu foarte dependenţi de hidrocarburile ruseşti în pofida recentelor lor eforturi pentru diversificarea furnizorilor.

Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a atins un minim istoric în luna iunie. La acest lucru se adaugă incertitudinea tot mai mare în Germania înainte de oprirea totală, începând de luni, a gazoductului Nord Stream 1, din cauza unor lucrări de mentenanţă.

În consecinţă, preţurile la energie au crescut spectaculos, alimentând o creştere rapidă a inflaţiei care riscă să afecteze pe termenul lung consumul.

Tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina a atins minimul istoric, potrivit Kievului

Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a ajuns în luna iunie la un minim istoric, cu un volum de 334 de milioane de metri cubi pe zi, a anunţat vineri compania OGTSOU care administrează reţeaua de gazoducte ucrainene şi care a acuzat un ''şantaj gazeifer'' din partea Moscovei, relatează AFP.

Conform operatorului ucrainean, compania rusă Gazprom ''exploatează numai a şaptea parte din capacităţile gazoductelor ucrainene şi nu-şi foloseşte nici măcar cotele rezervate şi plătite în baza contractului cu OGTSOU''.

Compania ucraineană aminteşte că reţeaua sa face parte din rutele alternative care ar permite Rusiei să livreze Europei occidentale volume mult mai importante de gaze şi să înlocuiască complet gazoductul Nord Stream 1 din Marea Baltică, utilizat în prezent la o capacitate de numai 40%.

Scăderea accentuată a livrărilor de gaze ruseşti survine în timp ce îngrijorarea creşte în Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc, înaintea opririi complete începând de luni a gazoductului Nord Stream 1 pentru lucrări de întreţinere.

''Obiectivul Kremlinului este tocmai acela de a crea acest climat în Europa înaintea sezonului de iarnă. Pentru a forţa în final lumea civilizată să negocieze cu o ţară care comite crime sângeroase în centrul Europei'', consideră operatorul ucrainean.

În replică la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse după agresiunea contra Ucrainei, Rusia şi-a diminuat în ultimele săptămâni livrările de gaze către ţările europene, încă foarte dependente de gazul rusesc în pofida eforturilor recente de a-şi diversifica sursele de aprovizionare. Această scădere a livrărilor ameninţă şi obiectivul ţărilor europene de a-şi umple depozitele de gaze până în noiembrie.

Rusia a promis că va creşte livrările de gaze prin Nord Stream 1 dacă îi vor fi livrate turbinele necesare. Una dintre turbine a fost trimisă pentru lucrări de întreţinere în Canada, ţară ce refuză să o înapoieze Rusiei, invocând sancţiunile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News