Doar 3,3% din societate consideră imigrația o problemă personală și 5,7% o problemă pentru Țara Bascilor, iar aproape jumătate din populație este în favoarea primirii solicitanților de azil și a refugiaților fără nicio restricție, potrivit ultimului studiu realizat de Observatorul basc pentru imigrație, Ikuspegi.

Principalele date ale Barometrului 2022 privind percepțiile și atitudinile societății basce față de populația de origine străină, realizat de Ikuspegi, au fost prezentate ieri la Bilbao de către ministrul Egalității, Justiției și Politicilor Sociale, Beatriz Artolazabal, de către prorectorul campusului Bizkaia al UPV/EHU, Gorka Moreno, și de către directorul Ikuspegi, Julia Shershneva.

Românii, în continuare antipatici spaniolilor din Țara Bascilor, deși toleranța față de migranți s-a îmbunătățit considerabil

Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor date în cadrul a 600 de sondaje realizate în luna martie a anului trecut în rândul cetățenilor cu vârsta de peste 18 ani și reflectă, după cum a spus consilierul basc, faptul că bascii sunt "mai respectuoși față de ceea ce este diferit și, pe scurt, mult mai bogați ca societate". "Suntem pe drumul spre toleranță", a spus ea.

Astfel, Barometrul 2022 confirmă că atitudinea populației basce față de persoanele de origine străină menține "o tendință pozitivă" și, de fapt, indicele său de toleranță "crește din nou" la 69,28 puncte, menținând astfel tendința ascendentă care, după cum a explicat Artolazabal, a început în 2012, când a fost de 53,62 puncte.

Consilierul a mai apreciat că "într-un deceniu am reușit să avansăm aproape 16 puncte, ceea ce nu este rău, mai ales că am trecut prin crize economice, sanitare și umanitare", conform presei spaniole.

Toleranța variază în funcție de originea imigranților - cel mai scăzut grad de simpatie este pentru români 

Studiul realizat de Observatorul basc arată un grad mai mare de simpatie față de originile "care le sunt cele mai asemănătoare sau similare, cele mai apropiate din punct de vedere cultural". Astfel, ei concluzionează că "se are impresia că grupurile care se bucură de cea mai mare simpatie coincid cu cele pe care populația locală le percepe ca fiind mai integrate și/sau cu capacități și interes mai mari de integrare". Din acest motiv, cel mai scăzut grad de simpatie este pentru persoanele de origine română și nord-africană.

Acest din urmă grup este cel care prezintă cel mai mare grad de respingere an de an. Aceștia provin din Maroc, Algeria și Maghreb, "origini foarte îndepărtate din punct de vedere cultural de societatea noastră și cu o limbă, o religie și practici culturale foarte diferite și îndepărtate", potrivit studiului Ikuspegi. Astfel, din punct de vedere evolutiv, originile care trezesc cel mai mare grad de simpatie, populațiile europene, argentiniene și subsahariene, și cele care trezesc cel mai puțin, populația nord-africană, "continuă să fie aceleași".

În ceea ce privește presupunerile privind coexistența și relațiile dintre populația autohtonă și cea imigrantă, toleranța este mai mare atunci când este vorba de presupuneri precum "a lucra sau a studia cu imigranți", că "copilul tău aduce acasă prieteni imigranți" sau că "un imigrant este șeful tău la serviciu". Pe de altă parte, gradul de toleranță este mai scăzut în situații precum "locuirea în același cartier sau bloc în care există o populație mare de imigranți" sau "frecventarea de către copilul tău a unei școli în care există o populație mare de imigranți". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News