În 2015, Antonio Martínez și-a dus fiicele și partenera sa la aeroport, unde urmau să ia un avion spre România pentru o lună de vacanță. Mai târziu, când Antonio a întrebat despre ora de întoarcere, mama fiicelor sale i-a spus că nu se vor întoarce. Acesta a fost începutul poveștii sale dramatice, în care, deși a câștigat procesele atât ân România, cât și în Spania, nu a reușit încă să recupereze copiii, fapt care i-a afectat grav sănătatea, finanțele și viața de zi cu zi.

Asociația SOS Desaparecido promovează astăzi, la șase ani de la plecarea din țară a micuțelor împreună cu mama lor, anunțul dispariției celor două fetițe.

„Nu ne întoarcem în Spania, eu am născut fetele și sunt ale mele"

Șase ani lungi este perioada de timp în care Antonio Martínez, un cetățean din Murcia, nu le-a văzut pe Rocío și María, cele două fiice minore ale sale. La 13 august 2015, el și-a dus fiicele și partenera sa la aeroportul din Valencia, unde urmau să ia un avion spre România pentru o lună de vacanță, dar când Antonio a cerut ora la care să le ia, mama fetelor i-a trimis următorul mesaj: "Nu ne întoarcem în Spania, eu am născut fetele și sunt ale mele", potrivit elcierredigital.com.

Când Antonio a aflat ce se întâmplă, a decis să meargă imediat la tribunal, pentru că, așa cum a declarat pentru elcierredigital.com, "nu am folosit niciodată niciun fel de violență, întotdeauna merg cu dreptatea în mână". Instanța din Spania i-a dat dreptate lui Antonio, întrucât a considerat că transferul și reținerea fiicelor sale în România de către mama lor a fost complet ilegală. Pe de altă parte, la Curtea Supremă de Justiție din București a avut loc un proces în care i s-a dat și motivarea, astfel că totul era pregătit pentru ca el să se deplaseze în România pentru a-și recupera legal fiicele.

Surori răpite de lângă tată și aduse în România de mamă

În august 2017, când nu-și mai văzuse fiicele de doi ani, a venit momentul să facă o călătorie pentru a se reuni cu ele, o călătorie care a presupus o investiție mare de bani și care s-a transformat într-un "adevărat coșmar". Când Antonio a ajuns la locul unde se stabilise întâlnirea cu avocatul său și cu un executor judecătoresc român, a găsit mama și bunica copiilor, fetele, dar și mai mulți "bătăuși" chemați, potrivit relatării sale, de mama fetelor.

"Este un miracol că nu m-au omorât", explică bărbatul, "a trebuit să îi spun avocatului meu să plece pentru că părea că ne vor ucide și ne-am refugiat la ambasada spaniolă, care ne-a ajutat să ajungem în siguranță la aeroport". Deși călătoria lui Antonio și preluarea fetelor a fost efectuată în conformitate cu un ordin judecătoresc, el a fost nevoit să părăsească România sub amenințări și fără fiicele sale, pe care nu le-a putut "nici măcar îmbrățișa".

Au trecut mai bine de trei ani de la acel moment dificil și Antonio a fost nevoit să se deplaseze în România în alte cinci rânduri, în care, în ciuda faptului că instanțele de judecată i-au dat dreptate, nu a reușit să își recupereze fiicele. "În urmă cu trei ani, trebuiau să le pregătească psihologic pe fiicele mele pentru reuniune, dar eu încă nu știu nimic", spune Antonio.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News