Autorul articolului din Financial Times, jurnalistul Andrew Eames, spune că ideea unei paralele între Toscana și Transilvania i-a fost prezentată de fiul unui conte italian, Giulio da Sacco, căsătorit cu o româncă și stabilit într-un sat săsesc.

Până în urmă cu 100 de ani, Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, dar, la sfârșitul Primului Război Mondial, a fost dată României, iar sute de mii de sași din zonă s-au trezit în spatele unor noi graniţe. Și-au păstrat însă neschimbate satele și modul de viață. Locuitorii celor câteva sute de sate erau fermieri, meșteșugari, viticultori. După ani de persecuție sub regimul comunist, majoritatea sașilor au plecat imediat ce granițele s-au deschis, între anii 1980 - 1990, lăsând în urma lor case goale.

În prezent, un număr din ce în ce mai mare de străini aleg să se stabilească în acest univers bucolic.

Așa cum Toscana a fost descoperită ca destinație de vacanță de aristocrația britanică, în a doua jumătate a secolului al 19-lea, și Transilvania a atras englezi, în frunte cu prințul moștenitor Charles, care a cumpărat mai multe case în zonă, vine anual în România și o promovează intens la nivel internațional. I s-au alăturat membri ai aristocrației britanice, precum William Blacker, autorul volumului "Along the Enchanted Way and old Etonian", care deţine case în Transilvania şi Toscana, şi Jessica Douglas-Home, preşedintele Mihai Eminescu Trust, o organizaţie care cumpără case, le renovează şi le închiriază în scop turistic.

Vizită în zona rurală săsească 

Jurnalistul FT a mers în vizită în mai multe sate săsești, precum Floreşti, Mălâncrav, Mesendorf și Saschiz, și descrie frumusețea caselor cu curți interioare specifice, grădini de legume și livezi, care au atras mulți străini. În Saschiz a cunoscut un scoțian, Jim Turnbull, care a cumpărat o casă gata mobilată cu suma de 20.000 de euro. Pentru cei interesați să își cumpere o reşedinţă aici, lucrurile ar putea fi însă dificile, pentru că nu se cunosc proprietarii unor case, sași care au fost nevoiți să plece în Germania pe timpul comunismului, motiv pentru care, uneori, trebuie să fie făcute adevărate anchete.

În satul Richis, oameni de 11 naționalități diferite au ales să își cumpere case, mulți dintre ei venind aici inițial ca turiști. Cel care i-a convins este sasul Paul Hemmerth, care și-a deschis în sat două case de oaspeți.

Autorul articolului a ales să se cazeze în satul Crit, într-o casă săsească veche, restaurată de Mihai Eminescu Trust și închiriată prin agenția acesteia, Experience Transylvania. Casa are un interior simplu, cu dușumele și tapiserii pe pereți, brodate cu mesaje în germana veche: "Wenn du im Herzen Frieden hast, wird dir die Hütte zum Palast" ("Dacă ai pace în suflet, chiar și coliba cea mai mică ți se va părea un palat").

Agenția Experience Transylvania închiriază proprietăți care dispun fiecare de o menajeră, ce se ocupă și de mese. Un mic dejun abudent, cu ouă, brânzeturi locale, legume, gem și pâine de casă, cafea și sirop de soc costă 5 euro de persoană, în timp ce cina agrementată de palincă poate ajunge la 11 euro.

În satul Crit, locurile de cazare sunt diverse, de la La Hansi, o fermă transformată în casă de oaspeți tradițională, cu un șopron unde se poate servi micul dejun, la Casa Kraus, o clădire nouă, cu facilități moderne.

În sat există o biserică fortificată din secolul al 15-lea, de care se ocupă unul dintre cei doar șase sași care au mai rămas în comunitate, iar viața cotidiană este descrisă bucolic, de la vacile care merg dimineața la păscut la carele cu lapte și legume și fructe.

În ceea ce privește atracțiile culturale, cele ale zonei sunt mai puține decât în Toscana - unde se află binecunoscutele Florența și Siena -, autorul vorbind însă despre cele 150 de biserici fortificate înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, despre centrele vechi din Sighișoara și Sibiu, primul fiind foarte popular printre turiștii străini mai ales ca loc de naștere al lui Vlad Țepeș, supranumit Dracula.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News