Într-o rezoluţie adoptată cu 602 voturi pentru, 35 împotrivă şi 56 de abţineri, Parlamentul European notează că executivul comunitar trebuie să-l ''informeze periodic, oral şi în scris, asupra stadiului evaluărilor planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă''.

Mai mult, PE solicită Comisiei Europene să-i furnizeze ''toate informaţiile relevante şi un rezumat al reformelor şi investiţiilor cuprinse în planurile depuse'' şi doreşte de asemenea ca aceste informaţii, în care să fie cuprinse planurile naţionale, să fie oferite ''într-un format uşor de înţeles şi comparabil''.

Citeşte şi: PNRR. Florin Cîţu, după întâlnirea cu șeful PSD, Marcel Ciolacu: "Nu am negociat"

''Comunicarea rezultatelor preliminare nu prejudiciază rezultatul procesului'', ci ''va îmbunătăţi dialogul asupra redresării şi rezilienţei, întrucât majoritatea planurilor sunt foarte mature şi este foarte probabil ca ele să fie aprobate'', mai menţionează eurodeputaţii în rezoluţie.

''Solicităm Comisiei transparenţă totală şi responsabilitate'', adaugă ei, ''pentru a asigura şi consolida legitimitatea democratică şi proprietatea cetăţenilor asupra fondului de redresare şi rezilienţă''.

Parlamentul European: "Solicităm transparenţă totală şi responsabilitate"

În dezbaterea din plenul PE de joi, Partidul Popular European (PPE), liberalii din Renew Europe, Conservatorii şi Reformiştii (ERC), Verzii şi Stânga Unită Europeană/ Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) au cerut un efort suplimentar de transparenţă, în timp ce Socialiştii şi Democraţii (S&D) au avertizat împotriva folosirii acestor cereri pentru a introduce noi condiţii în planurile naţionale şi au insistat asupra priorităţii ca fondurile să fie disponibile cât mai rapid. Totuşi, în final şi europarlamentarii socialişti au votat în favoarea rezoluţiei.

Comisia Europeană, care a primit până în prezent PNRR-urile din partea a 18 state membre, a răspuns reiterând disponibilitatea sa de a coopera deplin cu PE, prin participarea la discuţii cu eurodeputaţii, transmiţându-le fără întârziere planurile de redresare şi informându-i asupra deciziilor adoptate după evaluarea acestor planuri, aşa cum prevede Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Însă atât vicepreşedintele executiv al CE pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Valdis Dombrovskis, cât şi comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, au subliniat că acest mecanism lasă la latitudinea Comisiei Europene analiza planurilor naţionale şi nu prevede că aceasta trebuie să realizeze o evaluare preliminară a acestor planuri.

Planul european de relansare are la bază fondul 'NextGenerationEU', în valoare de 750 de miliarde de euro şi care va fi constituit prin credite contractate de Comisia Europeană pe pieţele financiare. Din acest fond statele membre pot accesa granturi şi împrumuturi pentru reforme şi investiţii cuprinse în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ce trebuie mai întâi să fie aprobate de executivul comunitar şi să cuprindă în principal investiţii în tranziţia ecologică şi sectorul digital, pentru care trebuie alocate cel puţin 37% şi, respectiv, 20%, din sumele prevăzute în PNRR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News