Percheziții în România și Austria, sub coordonarea Parchetului European: 150 de firme fictive înființate pentru a obține ilicit fonduri europene

Polițiștii fac marți dimineața 160 de percheziții în România și Austria, inclusiv la domiciliile unor funcționari și la sediile unor instituții, sub coordonarea Parchetului European. Este vizat un grup infracțional care a înființat peste 150 de firme fictive pentru a obține ilicit fonduri europene.

Polițiștii BCCO Timișoara, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului European, desfășoară o operațiune pentru destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în fraudarea de fonduri europene și naționale și spălare de bani.

Sunt făcute 160 de percheziții domiciliare în România și Austria, inclusiv la locuințele unor funcționari publici și sediile unor instituții publice. De asemenea, aproximativ 30 de persoane vor fi duse la audieri.

Ancheta vizează un grup infracțional organizat, care, din 2017, ar fi înființat în mod fictiv peste 150 de firme, în numele cărora ar fi obținut, în mod fraudulos, finanțare europeană și națională.

Proiectele respective ar fi constat, în principal, în achiziții de utilaje și bunuri pentru desfășurarea activităților curente ale societăților, achiziții care trebuiau dovedite cu documente justificative, emise de furnizori.

„Astfel, pentru implementarea proiectelor și obținerea fondurilor, persoanele bănuite ar fi folosit documente false, inexacte sau incomplete, ar fi întocmit diverse facturi de achiziții de mijloace fixe, utilaje/bunuri, în mod fictiv, de la societăți care nu ar fi desfășurat niciun fel de activitate și pe care tot ele le-ar fi controlat. Totodată, în cele mai multe dintre situații, utilajele/bunurile ce figurau ca fiind achiziționate în cadrul proiectelor nu ar fi fost cumpărate în realitate, aceleași utilaje/bunuri fiind folosite în cadrul mai multor proiecte, inclusiv prin modificarea seriei sau culorii acestora”, arată polițiștii.

Sumele obținute din bugetul Uniunii Europene și bugetul național ar fi fost retrase, de regulă, în numerar de la ATM-uri, de către diverse persoane din anturajul liderilor grupării, după care ar fi fost remise acestora. Banii ar fi fost folosiți pentru cumpărarea unor bunuri sau servicii în numele altor persoane fizice sau juridice, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite.

Până în prezent, în cauză a fost estimat un prejudiciu de peste 5 milioane de euro.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News