Acordul negociat de premierul Giorgia Meloni și omologul din Albania poate fi prelungit la expirarea lui cu  încă cinci ani, dacă nu este anulat în termen de șase luni de la expirare.

Paisprezece articole conține acordul dintre Italia și Albania care marchează „un punct de cotitură” în gestionarea migranților pentru Italia.

Așadar, iată detaliile, la două zile după înțelegerea semnată la Palazzo Chigi între premierul italian și cel albanez, Edi Rama. 

Detaliile acordului pentru migranți dintre Italia și Albania

Albania va pune la dispoziția guvernului italian două zone - portul Shengjin, aflat la 70 de kilometri de capitala Tirana și zona internă a Gjader - pentru a construi structurile care vor găzdui temporar migranții.

Câți migranți este dispusă să găzduiască Albania? 

Acordul precizează că numărul migranților prezenți „în același timp” pe teritoriul albanez nu poate fi mai mare de 3000. Aceștia vor rămâne în centrele de cazare doar „timpul strict necesar” pentru a efectua procedurile de intrare sau de repatriere.

După cum a explicat ieri ministrul de interne Matteo Piantedosi, centrele de migranți din Albania vor fi diferite de centrele de detenție și repatriere (CPR) propuse în Italia. Ele vor fi folosite doar pentru a verifica documentele și cerințele migranților într-o perioadă cât mai scurtă de timp: maximum 28 de zile. Un ritm care va permite Albaniei să găzduiască în jur de trei mii de oameni în fiecare lună, pentru un total de 36 000 pe an, potrivit estimărilor guvernamentale.

Din acord rezultă o divizare chirurgicală a rolurilor. Albania va oferi spațiile pentru a găzdui centrele în care vor fi examinate cererile migranților salvați din Marea Mediterană, în timp ce Italia va suporta toate costurile. 

Salvările de pe mare vor fi operate de navele Gărzii de Coastă, Marinei sau Finanțelor italiene, iar persoanele fragile, femeile însărcinate și copiii vor fi excluși de la transferul în Albania.

Tirana își va desfășura forțele de poliție pentru a păzi perimetrul exterior al structurilor și, eventual, pentru a aduce înapoi migranții care încearcă să evadeze. În cazul morții migrantului, guvernul albanez va fi responsabil.

Orice altceva va depinde de guvernul italian: de la securitatea internă la procedurile de repatriere, de la costurile judiciare împotriva oricăror contestații ale celor deținuți în centre până la costurile pentru alimente, servicii și asistență medicală. 

Mai mult: Italia se angajează să garanteze rambursări de 100% pentru toate cheltuielile pe care guvernul albanez va trebui să le facă față pentru înființarea structurilor în care vor fi cazați migranții. Și din acest motiv va fi creat un fond ad-hoc cu o valoare  inițială: 16,5 milioane de euro.

Jurisdicția din centre va fi și italiană: acestea vor fi de fapt gestionate „conform legislației relevante italiene și europene”. Cu alte cuvinte, cei care comit infracțiuni în cadrul structurilor vor avea de-a face cu sistemul de Justiție italian și același lucru este valabil și pentru litigiile legale privind eliberarea permiselor de ședere sau azilului solicitate de migranți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News