Comisia a fost desemnată sub presiunea unui număr tot mai mare de adulţi care fuseseră adoptaţi în copilărie şi îşi căutau părinţii naturali. De multe ori, ei au descoperit că documentele de la naştere fuseseră falsificate sau pierdute, ori că adopţia se făcuse ilegal.

Ancheta a urmărit adopţii din Bangladesh, Brazilia, Columbia, Indonezia şi Sri Lanka, din perioada 1967-1998. Părinţi olandezi au adoptat în a doua jumătate a secolului trecut circa 40.000 de copii din 80 de ţări. În ultimii ani, numărul a scăzut; în 2019, în Olanda au avut loc doar 145 de adopţii internaţionale.

În unele din cazurile cele mai dificile, s-a descoperit că acei copii adoptaţi prin intermediari fuseseră furaţi sau cumpăraţi sub presiune de la părinţii naturali.

Ministrul pentru drepturile omului, Sander Dekker, a declarat luni că în ciuda reformelor recente "prea multe lucruri ne sunt încă ascunse" în anumite ţări. "Înţeleg că va fi dureros pentru unii, dar să nu uităm motivul acestei decizii: prin suspendarea adopţiilor protejăm copiii şi pe părinţii lor biologici".

Într-o scrisoare prin care anunţa îngheţarea adopţiilor, Dekker şi-a cerut scuze de la copiii adoptaţi şi de la părinţii lor adoptivi şi naturali, afectaţi într-un fel sau altul de practicile respective. "Sentimentul pozitiv legat de adopţii în secolul trecut - cu ideea călăuzitoare că prin adopţii făceam bine - poate fi o explicaţie, dar nu este o justificare", a scris ministrul.

Guvernul olandez condus de premierul Mark Rutte a demisionat luna trecută în urma unui scandal legat de impozite şi funcţionează ad interim până la alegerile din martie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News