Când Roxana Diaconescu, 35 de ani, a terminat Facultatea de Filosofie a Universității Al. I. Cuza din Iași, România abia intrase în Uniunea Europeană. Anul era 2007, iar românii luau calea Occidentului, în căutarea unui trai mai bun, însă ea a decis să rămână în țară și să se implice în atragerea de fonduri europene pentru diferite proiecte de infrastructură. Aproape un deceniu a făcut asta. Și i-a plăcut. Schimbarea a venit dintr-o întâmplare, în momentul în care munca a pus-o în contact cu organizații non-guvernamentale din România care strângeau ajutoare pentru refugiații sirieni.

„Era anul 2015, chiar când era mai rău în Siria și eu m-am ocupat de un proiect al unor tipi din Timișoara care strângeau ajutoare pentru refugiați”, își amintește Roxana, potrivit Libertatea. „Apoi am donat și eu niște bani pentru ei și am început să mă interesez cum aș putea să ajut mai mult. Și uite așa am aflat că există oameni care fac chestia asta – merg în zone de conflict și ajută populația civilă”.

Roxana s-a mutat la Erbil, un oraș în nordul Irakului

Un ONG sirian avea nevoie de un manager de granturi pasionat, care să-i ajute să atragă mai multe donații din partea organizațiilor mari. Așa că s-a mutat la Erbil, un oraș în nordul Irakului, capitala regională a Kurdistanului.

Anul acesta a fost de câteva ori în Siria, de unde s-a întors șocată de haosul lăsat de Statul Islamic în zonele pe care le aceștia le ocupaseră, dar și de sărăcia lucie a sirienilor, despre care spune că, în ciuda problemelor cu care se confruntă, sunt oameni extraordinari.

La aproape 3.000 km de țară, Roxana se simte acasă datorită sirienilor și irakienilor care i-au devenit o a doua familie. Iar împreună cu ei, de peste graniță, dar și din câteva birouri mici din Siria, coordonează o activitate extraordinară: ajutor umanitar de urgență, dar și programe de reconstrucție în agricultură și educație. Impactul muncii acestui mic ONG este impresionant.

Cuvinte de laudă la adresa româncei

Colegii și șefii Roxanei au numai cuvinte de laudă la adresa româncei. Shivan Mahmoud, 32 de ani, șeful ei direct și directorul pe țară al organizației, e impresionat de abilitățile româncei. "Lucrează repede și eficient și e foarte, foarte organizată", susține acesta.

Familia și prietenii au susținut-o mereu, spune Roxana. Iar prin munca ei în acest colț de lume speră că măcar apropiații au devenit ceva mai interesați de ce se întâmplă în Siria. Roxana vrea să-i insufle aceeași pasiune și interes pentru ajutorarea civililor din zone de război și Anastasiei, fetița sa în vârstă de 9 ani, pe care a reușit de curând s-o aducă lângă ea la Erbil, în Irak.

„Mi-e dor de familia mea. Mi-e dor oarecum de timpurile în care eram și eu de o naivitate în care unii oameni consideră că dacă nu știu de relele ce se întâmplă în lumea aceasta ele nu se întâmplă”, spune Roxana.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News