Potrivit IPJ Suceava, din verificările efectuate de poliţişti a rezultat faptul că, din luna iunie 2022 până în prezent, femeia a luat legătura prin intermediul unei reţele de socializare cu o persoană necunoscută, care i-ar fi relatat că este general de război în misiune şi are nevoie urgentă de bani pentru a se întoarce în România.

"Persoana vătămată a acceptat să o ajute pe persoana necunoscută, din milă, de bună voie efectuând mai multe tranzacţii de transfer numerar de la diferite sucursale din municipiul Rădăuţi către diverse conturi bancare pe care persoana necunoscută i le-a oferit", precizează poliţiştii.

Persoana vătămată i-a transferat falsului general suma totală de 22.760 de euro

În urmă cu câteva zile, persoana vătămată a relatat cele întâmplate membrilor familiei sale, ocazie cu care aceasta şi-a dat seama că a fost indusă în eroare.

Potrivit IPS Suceava, sumele de bani pe care persoana vătămată le-a virat în diferite conturi erau bani primiţi de la copiii săi.

În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, ce urmează a fi soluţionat procedural prin unitatea de parchet competentă.

Poliţiştii atrag atenţia cu privire la acest mod de înşelăciune şi recomandă să nu se dea curs unor astfel de relaţionări păguboase şi să nu fie virate sume de bani în conturile solicitate de persoane necunoscute.

Metoda se bazează pe încrederea celor care se lasă abordaţi, de obicei oameni fără prea multă experienţă pe internet, de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) şi care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea sau păstra legătura amoroasă.

Escrocii folosesc tot felul de aplicații de traducere pentru a fi cât mai credibili

Pe baza avansului tehnologic şi aplicaţiilor de ultimă generaţie accesibile gratuit de pe internet, direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă, această metodă a devenit tot mai sofisticată, deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei şi comunică prin intermediul unor aplicaţii criptate, ceea ce îngreunează mult atât identificarea infractorilor, cât şi dovedirea faptelor lor.

Sumele de bani obţinute de la victimele credule nu sunt însuşite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare şi nebancare (aşa-numitele "conducte"), folosindu-se de diferite persoane şi justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparenţă de legalitate a încasării finale şi o credibilitate sporită a provenienţei sumei de bani dintr-o operaţiune reală de către dobânditorii subsecvenţi până la beneficiarul final, subliniază poliţiştii, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News