Astfel, din cele 100 de probe analizate începând cu luna iunie, provenite de la pacienţi infectaţi din diferite regiuni geografice ale ţării, doar 4 nu prezentau această mutaţie. Deşi obiectivul studiului nu a constat în analiza comparativă a simptomatologiei, nu au fost identificate date care să dovedească faptul că pacienţii infectaţi cu tulpina D614G a virusului au dezvoltat forme mai severe de boală.
„Mai mulţi cercetatori din Statele Unite şi Marea Britanie au suspectat faptul că mutaţia D614G ar fi mai contagioasă întrucât, de la apariţia acesteia - februarie 2020, în multe regiuni din lume a devenit forma dominantă a virusului. Aceştia au arătat că pacienţii care sunt infectaţi cu forma D614G a virusului au o încărcătură virală mai mare, fapt care sugerează că forma respectivă de virus ar putea fi mai transmisibilă. Astfel, studiile derulate până acum pe culturi celulare au indicat că această formă a virusului produce titruri virale de până la 10 ori mai mari (respectiv între 2,6 şi 9,3), fiind considerată o dovadă indirectă privind rata mai mare de infecţiozitate a virusului. Cu toate acestea, nu există date certe care să confirme că această mutaţie face virusul mai transmisibil. Ceea ce putem spune cu certitudine este faptul că această mutaţie circulă şi pe teritoriul ţării noastre, fiind identificată la pacienţi români din diverse regiuni geografice ale ţării. De asemenea, informaţiile actuale sugerează că mutaţia D614G nu reprezintă un factor mai mare de risc pentru mortalitate, aşa cum o reprezintă vârsta pacientului sau prezenţa comorbidităţilor”, a explicat biologul Dumitru Jardan, doctor în ştiinţe medicale, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife şi coordonatorul ştiinţific al studiului.
D614G este o mutaţie a virusului SARS-CoV-2, apărută în urma unei schimbări de aminoacizi la nivelul proteinei spike (S), pe care virusul o foloseşte pentru a intra în celulele umane. Proteina spike este importantă deoarece se cuplează la receptorii celulari şi mediază fuzionarea anvelopei virale cu membrana celulei gazdă, permiţând virusului să pătrundă şi să o infecteze. Practic, mutaţia schimbă aminoacidul în poziţia 614, de la D (acid aspartic) în G (glicină), tulpina virusului fiind transformată din D614 în G614.
De altfel, virusul SARS-CoV-2 a suferit mai multe mutaţii de la începutul pandemiei, însă doar această mutaţie, D614G, a devenit dominantă în ultimele luni, fiind în măsură să modifice caracteristicile tulpinii iniţiale.
Oamenii de ştiinţă au observat că această mutaţie circulă pe teritoriul Europei şi Americii încă din luna februarie, devenind, în timp, varianta predominantă a virusului în aceste zone, fapt care a condus la o atenţie sporită în zona de dezvoltare a vaccinurilor.
Totuşi, datorită faptului ca mutaţia D614G se află într-o regiune a proteinei care este mai puţin importantă pentru dezvoltarea unui răspuns imun corespunzător, este puţin probabil ca elaborarea vaccinurilor să fie afectată de prezenţa acestei mutaţii, relatează Adevărul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News