Numai sâmbătă, 11 nave au ajuns în porturile Ismail, Reni şi Ust-Dunaisk de la Dunăre şi au încărcat o cantitate totală de 45.000 de tone de cereale, a anunţat duminică Ministerul ucrainean al Infrastructurii.

Începând din martie, peste patru milioane de tone de cereale au fost transportate deja în străinătate prin porturile ucrainene de la Dunăre, conform ministerului.

După izbucnirea atacului rusesc, atenţia s-a concentrat pe marile porturi ucrainene de la Marea Neagră, care au fost blocate mai multe luni, ceea ce a dus la imposibilitatea de a exporta milioane de tone de cereale.

La 22 iulie, Ucraina şi Rusia, sub medierea ONU, au semnat un acord cu Turcia pentru a permite exporturile din Ucraina prin trei porturi de la Marea Neagră, reducând presiunea asupra pieţelor alimentare globale.

Centrul de Coordonare de la Istanbul, care a fost creat pe baza acordului, a precizat în weekend că un milion de tone de cereale şi de alte resurse alimentare au fost exportate până acum pe ruta din Marea Neagră. Un număr total de 103 nave au intrat sau au plecat din Ucraina.

Conform Ministerului Infrastructurii, unele cereale au fost deviate prin trasee mai dificile care au implicat tranzitul unor nave de transport pe Dunăre spre România sau pe calea ferată.

Vezi si:

Medvedev, fost președinte al Rusiei avertizează: "Rusia nu va opri războiul, chiar dacă Ucraina renunţă la NATO"

Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscova nu va renunţa la campania sa militară din Ucraina, chiar dacă Kievul ar renunţa la aderarea în NATO.

Totuşi, Rusia este pregătită să poarte discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în anumite condiţii.

„Apartenenţa ucraineană la NATO este inacceptabilă pentru Moscova. Chiar dacă Ucraina renunţă la intenţia sa de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, este deja tardiv şi insuficient pentru a stabili pacea”, a declarat Medvedev.

Rusia îşi va continua campania militară în Ucraina până când obiectivele sale vor fi atinse. Putin vrea să „denazifieze” Ucraina. Kievul şi Occidentul afirmă că acesta este doar un pretext fără temei pentru un război de cucerire.

Rusia şi Ucraina au purtat mai multe runde de negocieri de la începutul invaziei, dar nu au făcut progrese şi există puţine perspective pentru ca discuţiile să fie reluate curând.

„Aceste discuţii vor depinde de modul în care se desfăşoară evenimentele. Suntem pregătiţi să ne întâlnim cu Zelenski”, a conchis Medvedev.

Rusia arde cantități uriașe de gaze, în timp ce Europa se confruntă cu creșteri accelerate de prețuri

Rusia arde cantități mari de gaze naturale pe care le-ar fi exportat anterior în Germania, în timp ce costurile energiei cresc în Europa.

Rusia arde în atmosferă cantităţi mari de gaze naturale, în apropierea frontierei cu Finlanda, în timp ce reduce drastic volumele exportate către Uniunea Europeană, au declarat vineri agenţiei Reuters mai mulţi oameni de ştiinţă şi analişti.

Reprezentanţi ai firmei de consultanţă Rystad din Norvegia au apreciat că ruşii provoacă un dezastru de mediu, arzând zilnic circa 0,5% din necesarul de gaze al UE.

Flacăra este vizibilă în imagini luate din satelit la staţia de comprimare Portovaia pentru gazoductul Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică.

Rusia a redus tranzitul prin conducta respectivă la 20% din capacitate şi intenţionează să întrerupă complet livrarea timp de trei zile, săptămâna viitoare, invocând motive legate de întreţinerea turbinelor.

UE acuză Moscova că foloseşte gazele naturale ca pe o armă cu care ripostează la sancţiunile impuse după invazia forţelor ruse în Ucraina.

Arderea gazelor la faclă este o practică uzuală în industria petrolieră şi în producţia de gaze, însă nivelul actual este neobişnuit de ridicat, iar momentul este sensibil din cauza reducerii livrărilor din Rusia.

Compania rusă Gazprom nu a răspuns unei solicitări din partea Reuters de a comenta situaţia, transmite Agerpres.

Analiştii de la Ryastad afirmă că volumele de gaze arse sunt dificil de estimat, însă cred că este vorba de circa 4,34 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce ar însemna 1,6 miliarde de metri cubi pe an sau 0,5% din cantitatea necesară în Uniunea Europeană.

Arderea la faclă a fost semnalată pentru prima dată luna aceasta din Finlanda.

Profesorul Esa Vakkilainen de la Universitatea LUT din Lappeenranta a declarat că este posibil ca Gazprom să ardă deja de două luni gaze în valoare de 1000 de euro pe oră, iar arderea la faclă afectează atmosfera. "Deci este şi o mare problemă de mediu, în special pentru zona Polului Nord, unde funinginea are categoric un efect asupra încălzirii globale", a arătat el.

Rystad estimează că se emit astfel zilnic circa 9000 de tone de dioxid de carbon.

Gazprom şi-a redus producţia de gaze naturale cu mai mult de 13% de la începutul anului până la jumătatea lui august, până la nivelul de 275 de miliarde de metri cubi. Exporturile de gaze din Rusia au scăzut cu peste 36%, la 78,5 miliarde de metri cubi, în contextul confruntării cu Occidentul legat de Ucraina.

Majoritatea experţilor au afirmat că Gazprom ar putea regla producţia închizând pur şi simplu robinetele, însă compania are nevoie să ardă excesul de gaze.

"Flacăra faclei este foarte vizibilă, arătând poate că gazul este disponibil şi gata să curgă spre Europa dacă se reiau relaţiile politice amicale", consideră Rystad.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News