Publicitate
„Dacă ei (liderii UE n.red) au preocupări sociale, nu de un summit este nevoie, ci de acţiuni concrete pe teren. Companiile, ştim că ele nu au preocupări sociale”, îi spune reporterului France Presse un participant la protest, Telmo Silva.
Afectat de o concediere colectivă după închiderea unei rafinării portugheze, acest bărbat în vârstă de 36 de ani reproşează fostului său angajator, grupul energetic portughez Galp, că „profită de tranziţia energetică pentru a elimina locuri de muncă şi a reduce din salariile şi drepturile angajaţilor”.
Premierul portughez, Antonio Costa, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi a fost gazda summitului, a susţinut insistent că obiectivul acestei reuniuni a liderilor statelor UE a fost tocmai să le dea încredere cetăţenilor europeni.
După întâlniri desfăşurate vineri cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, ei au aprobat sâmbătă un ''plan de acţiune'' asupra dosarului social pe care Comisia Europeană l-a prezentat la începutul lunii martie.
„Lucrătorii consideră însă că lipsesc răspunsurile necesare. Trebuie luptat împotriva acestei politici a salariilor mici, precarităţii şi deteriorării serviciilor publice”, explică Isabel Camarinha, secretar general al Confederaţiei generale a lucrătorilor portughezi (CGPT), care a organizat protestul desfăşurat sâmbătă şi la care conform poliţiei portugheze au participat circa 3.000 de persoane.
„Acest summit european este o dezamăgire. El s-a terminat cu o serie de intenţii bune, dar fără nicio măsură concretă”, constată lidera partidului portughez Blocul de stânga (stânga radicală), care s-a alăturat manifestaţiei după ce a participat la un „contra-summit” împreună cu alţi lideri ai stângii antiliberale europene.
Şefii de stat şi de guvern din statele UE au adoptat la finalul summitului o declaraţie în care promit reducerea inegalităţilor, protejarea locurilor de muncă şi crearea de locuri de muncă, o redresare echitabilă, durabilă şi rezilientă în urma aplicării planului Next Generation EU axat pe investiţii în tranziţia ecologică şi sectorul digital, precum şi investiţii în educaţie şi formare profesională orientate cu precădere către sectoarele cu cerere mare de forţă de muncă, combaterea discriminării, sprijinirea tinerilor şi dezvoltarea Pilonului european al drepturilor sociale, ca element fundamental al redresării post-pandemie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News