Doar doi dintre pasageri au supraviețuit dezastrului.
Transcrierile apelurilor de urgență efectuate către paza de coastă franceză, consultate de BBC, sugerează că pasagerilor disperați li s-a spus în repetate rânduri să apeleze serviciile de urgență din Marea Britanie, deși se aflau în apele franceze atunci când au cerut primul ajutor.
Iar o anchetă a poliției franceze, dezvăluită ziarului Le Monde, pare să sugereze că paza de coastă franceză nu a trimis niciodată ajutoare la fața locului, în ciuda unei cereri specifice din partea Marii Britanii în acest sens.
BBC a auzit, de asemenea, dovezi că o altă ambarcațiune cu migranți a fost transmisă între centrele de salvare ale celor două națiuni, cu doar câteva zile înainte de dezastrul de pe Canalul Mânecii.
Sub stâncile de la Cap Gris-Nez, valurile continuă să se lovească de stânci; linia de coastă uzată până la un punct fin, ieșind în mare.
De pe acest vârf de stâncă, paza de coastă franceză monitorizează Canalul Mânecii pentru bărci în pericol și trimite salvatori în ajutor.
La 24 noiembrie anul trecut, la ora 01:48, potrivit documentelor consultate de BBC, operatorii din camera de control de la Cap Gris-Nez au primit primul apel de la barca de migranți aflată în dificultate.
Pasagerii au fost rugați să trimită locația lor exactă de pe telefoanele mobile. Când a sosit, aproximativ cincisprezece minute mai târziu, aceasta a poziționat ambarcațiunea la mai mult de o jumătate de milă în interiorul apelor franceze.
Operatorii francezi au alertat paza de coastă britanică din Dover, potrivit documentelor. Douăzeci de minute mai târziu, după ce au primit o locație actualizată de la barcă, au trimis coordonatele la Dover, spunând că aceasta se afla acum în apele britanice.
La scurt timp după aceea, Marea Britanie a trimis un mesaj în care spunea că tonurile de apelare ale telefoanelor mobile de pe vas păreau să îl localizeze în Franța.
Însă, potrivit documentelor, operatorii francezi au continuat - timp de peste două ore - să îndemne pasagerii să sune în Marea Britanie pentru ajutor, chiar și atunci când o patrulă franceză a raportat că vasul se afla încă în apele franceze.
Ziarul Le Monde, care citează un raport al poliției franceze, afirmă că autoritățile britanice au trimis o navă de salvare la fața locului, dar că au cerut și Franței să trimită nava de patrulare Le Flamant, deoarece aceasta era mai aproape.
Le Flamant nu a fost trimisă niciodată, potrivit ziarului.
Direcția de investigare a accidentelor maritime din Marea Britanie, care conduce ancheta britanică, a confirmat într-un raport interimar că unele dintre evenimentele care au dus la dezastru au avut loc în apele britanice.
Acesta a declarat că sala de control de la Dover "a trimis mijloace de suprafață și aeriene din Marea Britanie pentru a căuta în zona în care s-a estimat că se aflau migranții în dificultate. Cu toate acestea, nu s-a găsit nimic".
O mărturie a unui operator francez aflat la datorie în acea noapte, văzută de BBC, spune că Le Flamant ajuta deja o altă ambarcațiune aflată în dificultate. Le Monde spune că raportul poliției contestă acest lucru.
Transcrierile conversațiilor din acea noapte arată că operatorii francezi îi asigură în mod repetat pe cei care se agățau de epava care se scufunda că ajutorul este pe drum, în timp ce pasagerii țipau pe fundal.
Într-un schimb de replici, un operator pare să-și bată joc de cel care a sunat după ce linia este tăiată, spunând: "Oh, bine, nu mă auzi, nu vei fi salvat. 'Am picioarele în apă' - nu ți-am cerut să pleci".
Materialele văzute de BBC sugerează, de asemenea, că o altă ambarcațiune care a trecut în apropierea locului faptei în acea noapte a fost refuzată de operatorii francezi, după ce s-a oferit să intervină.
"Dacă acești oameni se aflau în apele franceze și dacă la un moment dat a existat o neglijență, o eroare, vor exista sancțiuni", a declarat ministrul francez al Mării, Hervé Berville, în fața Parlamentului.
Surse din cadrul sistemului judiciar francez au declarat pentru BBC că în prezent se analizează dacă să se concentreze mai mult ancheta asupra rolului serviciilor de salvare franceze.
Maria Thomas, o avocată britanică care reprezintă un supraviețuitor și peste o duzină de familii ale victimelor, spune că există o lipsă de urgență sau de răspunsuri din partea britanică. "Familiile doresc o anchetă publică completă, cu transparență totală", ne-a declarat ea.
"Avem îngrijorări cu privire la caracterul adecvat al operațiunii de căutare și salvare desfășurate atunci când au fost desfășurate mijloace ale forțelor de frontieră [britanice], atât în ceea ce privește modelele de căutare utilizate, cât și comunicarea cu barca."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News