La peste trei ani de la debutul pandemiei COVID-19, comisia de anchetă parlamentară britanică privind gestionarea acesteia de către guvern începe audierile marți, într-un climat deja tensionat.
Pandemia de coronavirus a cauzat peste 227.000 de decese în Regatul Unit, fiind unul dintre cele mai mari bilanțuri din Europa, informează AFP, citat de Agerpres.
Boris Johnson, care era premierul conservator la acea vreme, a fost acuzat că a reacționat prea târziu, în special prin faptul că nu a impus imediat restricții stricte populației. Cu toate acestea, în timp, critici puternice au venit și din partea opozanților măsurilor de izolare care au fost impuse repetat în timpul pandemiei, inclusiv din partea presei conservatoare.
Prima etapă a anchetei conduse de comisie, prezidată de fosta judecătoare Heather Hallett, urmează să stabilească dacă "pandemia a fost planificată corespunzător și dacă Regatul Unit a fost suficient de pregătit pentru această situație".
Zeci de martori, printre care politicieni și experți, vor fi audiați timp de șase săptămâni. Audierile, deschise publicului, vor fi transmise în direct și pe YouTube.
Familiile victimelor și-au exprimat dezamăgirea că nu au fost incluse printre martorii audiați în această primă etapă a anchetei.
"Și cum poate ancheta evalua corect deciziile luate de cei responsabili fără a învăța din experiențele membrilor noștri?" s-a plâns Barbara Hervert, membră a grupului Covid Breaved Families, care reunește rude ale victimelor.
Climatul politic în jurul acestui proces este, de asemenea, tensionat. În pregătirea pentru anchetă, Heather Hallett a solicitat guvernului numeroase documente, inclusiv schimburi de mesaje pe WhatsApp între Boris Johnson și mai mulți oficiali politici și sanitari.
Această cerere a stârnit controverse, deoarece guvernul, prin Rishi Sunak, a refuzat să se supună, considerând că aceste documente "nu au nicio legătură cu munca" desfășurată de comisia de anchetă. Cabinetul este îngrijorat de un precedent care ar putea face ca toate comunicările interne ale echipelor guvernamentale să devină publice.
Executivul a indicat că intenționează să implice justiția pentru a stabili dacă cererile anchetei sunt justificate. La rândul său, Boris Johnson a afirmat că nu are nimic de ascuns și este gata să furnizeze el însuși mesajele solicitate de comisie.
Fostul prim-ministru a fost nevoit să demisioneze în vara anului 2022 în urma unei serii de scandaluri, printre care organizarea de petreceri la Downing Street în timpul lockdown-ului. El a negat întotdeauna că a încălcat intenționat regulile sanitare.
Există o altă comisie parlamentară separată de cea care începe audierile marți, însărcinată să stabilească dacă Boris Johnson a mințit în fața parlamentului, afirmând în mod repetat că toate restricțiile sanitare au fost respectate la Downing Street.
Dacă ancheta ajunge la concluzia că a mințit, Boris Johnson ar putea fi suspendat și ar putea avea loc alegeri anticipate, însă acesta a părăsit scenă în mod zgomotos vineri, după ce a primit rezultatele preliminare, demisionând din funcția sa de parlamentar.
Concluziile anchetei ar trebui să fie făcute publice în zilele următoare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News