Născută în 1947, în Transilvania, România, într-o familie de evrei unguri supravieţuitori ai Holocaustului şi emigrată în anii '50 în Israel, Mishol a publicat vreo 15 volume de poeme în ebraică.

"Sunt cu atât mai emoţionată cu cât Zbigniew Herbert este unul din poeţii mei preferaţi", a declarat noua laureată contactată telefonic. Mishol şi Herbert s-au întâlnit în 1991 la Ierusalim, când poetul polonez a primit Premiul literar decernat de Oraşul Sfânt. "Aghi Mishol are darul magic de a transforma lucrurile simple în simboluri. Ea vorbeşte despre lucruri comune într-un mod terifiant", a subliniat poetul ucrainean Iuri Andrikovici, preşedintele juriului.

"Deşi refuză să fie definită ca o poetă angajată în politică, ea se angajează în ceea ce se întâmplă în propria ei ţară, evocă terorismul, construirea satelor evreieşti în teritoriile palestiniene", a adăugat poetul polonez Tomasz Rozycki. "Poezia ei este totodată plină de motive biblice şi poartă greutatea trecutului părinţilor care au supravieţuit Holocaustului". "Mama lui Mishol a fost deportată la Auschwiz-Birkenau iar tatăl ei într-un lagăr de muncă.

Ei şi-au pierdut prima fetiţă. Aghi Mishol a fost primul lor copil născut după război, în satul Cehu Silvaniei" a cărui populaţie evreiască a fost decimată de Holocaust, aminteşte Mercedes Monmany, membru al juriului. "De aici subiecte precum rezistenţa individului în faţa ororilor lumii şi apărarea vieţii, foarte prezente în opera ei". Amos Oz, marele scriitor israelian decedat anul trecut, spusese cândva că "poemele lui Mishol pot povesti o istorie, cânta şi totodată dansa, totul în acelaşi moment".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News