„Putin a vrut mai puțin NATO, dar a primit mai mult NATO”, a declarat Stoltenberg în timpul prezentării raportului său anual, remarcând că granița Alianței cu Rusia se va dubla odată cu aderarea Finlandei și Suediei. Calificând Moscova drept „cea mai importantă amenințare” la adresa securității globale, alături de terorism, secretarul general a subliniat că NATO „a fost pregătită” atunci când tancurile rusești s-au desfășurat în Ucraina.

Stoltenberg a adăugat că NATO „a văzut semne” că Rusia a cerut livrări de arme letale din partea Chinei, menționând totodată că Beijingul a pus la îndoială „interesul, securitatea și valorile” Alianței.

Stoltenberg: Şapte state membre NATO au alocat cel puţin 2% din PIB pentru apărare în 2022

Şapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ţinta privind cheltuielile militare în 2022, a anunţat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în prezentarea raportului anual al organizaţiei, relatează Reuters.

Într-o conferinţă de presă organizată la sediul din Bruxelles al Alianţei, Jens Stoltenberg a declarat că NATO se aştepta iniţial ca încă două ţări să atingă obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare.

„Dar, întrucât PIB-ul a crescut mai mult decât era de aşteptat pentru doi aliaţi, aceste două ţări se află la puţin sub 2%”, a explicat el.

Potrivit tabelelor incluse în raportul anual al NATO, cele şapte state sunt SUA (3,46% din PIB pentru apărare), Regatul Unit (2,16% din PIB pentru apărare), Estonia (2,12%), Letonia (2,07%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%) şi Grecia (3,54%).

Conform aceleiaşi surse, România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB anul trecut, 1,86% din PIB în 2021, 2,01% din PIB în 2020 şi 1,84% din PIB în 2019.

La nivelul NATO, valoarea indicatorului în 2022 a fost de 2,58% din PIB, iar la nivelul statelor europene din NATO şi al Canadei de 1,65% din PIB, ceea ce înseamnă că SUA au o contribuţie considerabilă la bugetul Alianţei.

Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare. „Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO.

La Summitul din Ţara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca în termen de 10 ani ţările membre ale Alianţei să atingă obiectivul alocării a 2% din PIB pentru bugetul apărării. Acea decizie a fost o reacţie la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situaţiei securităţii în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.

La aproape zece ani de la Summitul din Ţara Galilor şi un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuţii despre modul de adaptare a ţintei cheltuielilor militare.

O decizie este aşteptată la Summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede nivelul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.

Pe de altă parte, Stoltenberg a avertizat China cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei, în contextul în care preşedinţii rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping, au în aceste zile consultări la Moscova.

„Nu am văzut vreo dovadă conform căreia China îi livrează arme letale Rusiei, dar am văzut unele semne că a existat o cerere în acest sens din partea Rusiei şi aceasta este o chestiune care este luată în considerare la Beijing de către autorităţile chineze. China nu ar trebui să furnizeze ajutor letal Rusiei, aceasta ar însemna sprijin pentru un război ilegal”, a accentuat înalta oficialitate aliată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News